O creștere a numărului de turiști în anumite locuri în ultimii ani a adăugat un cuvânt în limba engleză: overtourism (prea mult turism). Ideea că locurile frumoase sunt invadate de turiști a apărut cu mult înainte de pandemie. Dar, relaxarea restricțiilor de covid-19 a înrăutățit situația și a dus la inventarea unui alt termen. „Turismul de răzbunare” se referă la milioane de oameni, disperați să călătorească după doi ani închiși.
La 12 septembrie, consiliul municipal din Veneția, unul dintre cele mai afectate orașe, a votat pentru a aproba cel mai drastic răspuns de până acum: impunerea unei taxe de intrare la orele de vârf de 5 euro (5,40 dolari) pentru turiștii de o zi. Ce fac alte locuri?
Dificultățile zonelor turistice
Există două tipuri de dificultăți. Unul cuprinde locații care sunt pur și simplu prea frumoase pentru mărimea lor. Să luăm exemplul Hallstatt, un sat pitoresc de pe malul lacului din Austria. Are 700 de locuitori și până la 10.000 de vizitatori pe zi. Luna trecută, localnicii exasperați au blocat tunelul care duce spre sat. La fel de încântător este și Boracay, în Filipine, care încearcă să strângă 2 milioane de turiști pe an pe o insulă de 6 km pătrați fără să o distrugă. Cum? Imposibil, se pare. Mirosul de gunoaie necolectate este atât de puternic încât, în ultimele luni, școlile au fost nevoite să se închidă temporar.
Al doilea tip este reprezentat de siturile „de vizitat”, fie că este vorba de Acropole din Atena, unde luna aceasta intră în vigoare o limitare a numărului de vizitatori. Sau de templul principal din Angkor Wat, în Cambodgia. Dar chiar și orașe precum Barcelona sau chiar țări întregi, deși mici, cum ar fi Islanda, au fost marcate de proteste împotriva supraaglomerării.
Turismul de răzbunare nu a făcut decât să accentueze o problemă existentă. Pot fi identificate mai multe alte cauze. În primul rând, creșterea turismului din țările în curs de dezvoltare rapidă și cu o populație numeroasă. În 2000, doar 10,5 milioane de turiști chinezi au călătorit în străinătate, potrivit Băncii Mondiale. În 2019, anul dinaintea blocării Chinei, au făcut-o 154,6 milioane.
Volumul navelor de croazieră
În al doilea rând, o creștere a dimensiunii navelor de croazieră, dintre care cele mai mari transportă mii de pasageri. Juneau, capitala statului Alaska, a limitat numărul de sosiri la cinci nave mari pe zi; locuitorii din Bar Harbor, în Maine, o poartă de acces către parcul național Acadia, speră să impună o limită mai radicală de 1.000 de debarcări zilnice.
În același timp, site-uri precum Airbnb au pus la dispoziție un număr mare de cazări turistice suplimentare. Iar rețelele de socializare au popularizat într-o măsură de neimaginat până acum restaurantele de tip fast food. Turiștii care stau la coadă cu zecile pentru a cumpăra o schiacciata, un sandwich de la Antico Vinaio din Florența, sau chipsurile gourmet oferite de Fabel Friet din Amsterdam, aglomerează străzile, exasperându-i pe localnici.
Mai puțini efecte negative
Multe dintre contramăsurile introduse până în prezent au ca scop atenuarea efectelor turismului de masă, mai degrabă decât reducerea numărului acestora. Potrivit unei cercetări efectuate de Holidu, o agenție de turism, Dubrovnik este cea mai aglomerată destinație de vacanță din Europa. Însă singurul răspuns al autorităților croate a fost acela de a recomanda vizitatorilor să își depoziteze valizele cu rotile înainte de a intra în oraș pentru a reduce zgomotul. Chiar și inițiativa de la Veneția se va aplica doar pentru perioade limitate.
De ce această reticență? Turismul de masă aduce bani. De asemenea, ar putea avea ca efect indirect reducerea plângerilor, deoarece locuitorii pleacă, fie din disperare, fie pentru a-și închiria casele. O abordare potențial constructivă ar putea fi încercarea de a răspândi mai bine turiștii. Franța a dezvăluit un plan menit să îi atragă pe turiști în zonele mai puțin vizitate ale țării. Dar este puțin probabil ca acest lucru să atragă turiștii care nu au fost niciodată la Louvre sau nu au vizitat St Tropez, informează economist.com
