Dacă s-ar elimina voucherele de vacanță turismul din România ar scădea cu până la 50%, ar crește șomajul în HoReCa, iar sindicatele ar fi total nemulțumite. Și totuși, există voci care susțin că dacă s-ar elimina voucherele de vacanță concurența s-ar echilibra, ofertele ar fi mai accesibile și atragerea turiștilor străini – mai facilă.
Intenția guvernului de a elimina voucherele de vacanță, parte din pachetul de măsuri de reducerea a deficitului bugetar cu care se confruntă România, a stârnit reacții vehemente din partea beneficiarilor finali – angajații care le primesc și reprezentanții industriei de turism.
Ca urmare, Executivul a revenit rapid la intenții mai bune. „Exclud să eliminăm voucherele de vacanţă pentru la anul“, a declarat premierul Marcel Ciolacu în septembrie pentru a calma spiritele. Ca să nu fie obligat să retracteze chiar totul, eliminarea s-a aplicat doar parțial. Pentru că, după cum a argumentat premierul, „România a învăţat din fosta criză, când s-a făcut o greşeală majoră tăind salariile. Unii care au totuşi salarii foarte mari în sistemul bugetar nu pot să beneficieze însă şi de vouchere de vacanţă.“ Prin urmare, au fost tăiați de pe listă angajații care au venituri nete mai mari de 8.000 de lei. Cât de mulți sunt nu se știe.
Dar, deși „furtuna“ a trecut, reacțiile de moment sunt importante. Pentru că relevă impactul pe care anularea voucherelor de vacantă l-ar putea avea asupra turismului autohton. Care este susținut majoritar de români, aportul vizitatorilor de peste hotare rămânând încă redus. Iar o bună parte din acești „susținători“ sunt taman beneficiarii voucherelor.
Sindicaliștii au fost primii nemulțumiți
Înainte de toate, trebuie menționat că o primă reacție în acest sens a venit din partea guvernului. Care nu doar că și-a retractat intenția inițială, ci a și majorat valoarea voucherelor de vacanță cu aproximativ 10%. Astfel, conform Legii 269 din octombrie 2023, aceasta va fi de 1.600 de lei (față de 1.450 lei anterior). Măsura se aplică începând de la 1 ianuarie 2024 și până pe 31 decembrie 2026.
Motivul majorării a fost dezvăluit de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș: „Pentru ca să menţinem valoarea, fiindcă ele vor fi incluse în baza de impozitare a CASS-ului. Deci se va plăti contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Dar şi ca să avem aceiaşi bani pentru cei care urmează să primească, să nu fie afectaţi.“
Creșterea a venit ca răspuns la riposta promptă a sindicatelor la intenția guvernului de a impozita voucherele. „În opinia tuturor federaţiilor membre ale CNSLR- Frăţia, măsura impozitării cu CASS va avea efecte negative asupra veniturilor tuturor categoriilor sociale“, a transmis în august confederația într-o scrisoare deschisă adresată premierului şi miniştrilor Finanţelor şi Muncii.
Sindicaliștii au argumentat că, în România, 90.000 de companii angajatoare folosesc sistemul de beneficii extra-salariale şi produse asociate acestuia. Iar peste 4 milioane de salariaţi beneficiază de acestea.
În concluzie, sindicatele au protestat, iar guvernul s-a conformat. Explicabil având în vedere că în 2024 sunt alegeri. Și nicio formațiune politică nu își dorește tensiuni sociale suplimentare într-un an electoral.
Turismul ar intra în colaps
Tot în favoarea menținerii voucherelor de vacanță a pledat și Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). Dar cu argumente de altă factură.
Potrivit ANAT, dacă măsura s-ar fi aplicat, aceasta ar fi generat o scădere de 35%-50% a încasărilor din turismul intern. Și asta din cauză că 20% dintre cei care beneficiază în prezent de vouchere nu și-ar mai fi permis să meargă în vacanță. Iar alți 20% dintre beneficiari ar fi ales să își petreacă vacanțele peste hotare.
Impactul asupra încasărilor ar fi important. Pentru că, posesorii voucherelor cheltuie în plus, pe lângă cei 1.450 de lei primiți, o sumă aproximativ egală. (Circa 1.400 de lei, conform estimărilor asociației). Reducerea duce, inevitabil, la scăderea ocupării forței de muncă în turism.
Verdictul ANAT este dur: „Din păcate, mai toate variantele de modificare a legislaţiei privind acordarea voucherelor de care reprezentanţii industriei turistice au luat la cunoştinţă sunt păguboase pentru turismul românesc. Guvernul vehiculează o serie neagră de măsuri anti-turism, care ar îndrepta multe firme către faliment.“
Reprezentanții agențiilor de turism nu sunt de acord nici cu transformarea voucherelor de vacanţă în bani cash. Contraargumentele în aces caz sunt că nu există nicio garanție că banii vor fi cheltuiți exclusiv pe produse și servicii turistice. Mai mult însă – nu există nicio garanție că banii vor fi cheltuiți în România.
În acest caz, concluzia este sumbră. „Practic, ar arunca turismul românesc cu 10 ani înapoi“, susține vicepreşedintele ANAT, Adrian Voican.
Voucherele susțin turismul. Sursa foto: Arhiva companiei
Impactul negativ al voucherelor
Există voci care susțin că voucherele de vacanță au un efect negativ asupra turismului. Reacțiile de acest tip apar mai ales atunci când se reiterează ideea de a introduce extinderea acordării de vouchere de vacanță și în mediul privat. Un astfel de proiect legislativ, menționat și în 2019, a fost adoptat tacit în iulie 2023 de către Senat. A fost susținut de peste 100 de parlamentari de la PNL, PSD şi UDMR.
Principalul cotraargument în acest caz este că o astfel de măsură va crea o cerere artificială. Care va afecta, inevitabil, concurența pe piața turismului. Logica este simplă – confruntați cu o cerere considerabil mai mare (de peste trei ori), furnizorii de servicii din turism vor crește prețurile. Efect deja vizibil susțin criticii în sezonul estival și de sărbători. Sunt perioadele în care se consumă cele mai multe vouchere de vacanță. Iar majoritatea capacităților de cazare din țară sunt supraaglomerate și prețurile urcă vertiginos.
Ceea ce scade atractivitatea ofertei turistice autohtone pe piața externă. Potrivit datelor INS pe primele nouă luni din 2023, deja 50% din banii cheltuiți de turiștii străini în România se duc pe cazare.
Nu în ultimul rând extinderea obligativității, va pune o presiune suplimentară asupra bugetului. Dacă s-a aplica, statul ar trebui să facă un efort anual de aproape două miliarde de euro.
Ce spun studiile
Marea majoritate a celor care susțin extinderea acordării voucherelor de vacanță și către mediul privat invocă drept argument un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE) pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) pentru perioada 2014-2018. Studiul a analizat impactul asupra economiei românești nu doar al voucherelor de vacanță, ci și al tichetelor de masă și tichetelor cadou. Rezultatele însă sunt relevante – ca efect, nu ca valoare – și în prezent. Astfel, studiul a arătat că 1 leu cheltuit prin bilete de valoare generează:
– 0,15 lei în comerțul cu amănuntul.
– 0,36 lei în HoReCa.
– 0,09 lei pentru agențiile de turism și touroperatorii din România.
– 0,52 lei în comerțul cu ridicata.
– 0,78 lei ca venituri la bugetul de stat.
Concluzia studiului este că, prin efectul de antrenare, veniturile care se întorc la bugetul de stat depășesc facilitățile fiscale acordate.
Sună bine, însă pariul rămâne unul riscant. Dependența turismului autohton de voucherele de vacanță ar deveni cronică dacă acordarea s-ar extinde în masă și în mediul privat. Situație care nu ar fi de dorit.
