Turismul medical prinde viteză. Tot mai mulți străini vin la tratament în România

Turismul medical capătă amploare, iar sumele plătite devin tot mai consistente. Tot mai mulți străini vin la tratament în România atrași de prețul scăzut al serviciilor de sănătate oferite de clinicile private. Dar și de calitatate serviciilor și de dotările care încep dă rivalizeze cu cele din Occident.

România este unul din principalii exportatori de medici la nivel mondial. Chiar dacă nu rivalizăm cu resurse consacrate, precum India sau China, doctorii și asistentele, sunt la mare căutare în Occident. Creșterea vizibilității nu are însă doar efecte negative, ci și pozitive. Cum este, de exemplu, dezvoltarea pe care a luat-o turismul medical autohton.

Fenomenul a căpătat amploare în ultimul deceniu. Au contat prețurile relativ scăzute, comparativ cu cele practicate pentru serviciile medicale în țările vest europene. Dar și calitatea actului medical. Chiar dacă sistemul medical de stat se confruntă cu numeroase limitări, multe companii din sectorul medical privat au realizat investiții semnificative în ultimii 10 ani în acest sens.

Iar odată cu ele au venit și medicii cu experiență, atrași de condițiile asigurate pentru exercitarea profesiei. Dar și de salariile net superioare celor din sistemul public de sănătate. Astfel că, în prezent, multe premiere medicale se realizează în domeniul privat.

Turiștii străini atrași de oferta medicală autohtonă nu vin însă pentru „premiere”. Ci pentru domenii în care nivelurile de dotare și expertiză locală rivalizează cu cele occidentale. Cum este cazul tratamentelor de implantologie dentară, oftalmologie și orotopedie sau a intervențiilor de chirurgie estetică sau bariatrică.

Europa Centrală și de Est, o destinație consacrată

România nu este o excepție în rândul țărilor din fostul bloc comunist, ci printre ultimele sosite în turismul medical internațional. Potrivit unei analize a Financial Times, în urmă cu câțiva ani principalele destinații căutate de pacienții din vestul Europei erau Polonia, Ungaria și Cehia.

Afluxul de turiști veniți la tratament în aceste țări înregistra o creștere anuală de 12-15%. De exemplu, în 2016, Polonia avusese aproximativ 500.000 de pacienți străini veniți să trateze în clinicile locale. În special în cele de stomatologie și chirurgie plastică.

Pe zona de stomatologie o ofertă puternică are însă și Ungaria. Iar Cehia este recunoscută la nivel internațional pentru chirurgia cataractei.

Țările central și est europene făceau astfel o concurență puternică Turciei, unde turismul medical a fost încurajat de stat. Măsurile au inclus de la reduceri de preț pentru pacienții care zboară cu Turkish Airlines, până la planuri de a introduce servicii de asistență medicală scutite de taxe, adaptate special pentru pacienții străini.

Destinațiile europene din turismul medical beneficiau de avantajul oferit de o directivă UE, implementată cu în 2013. Aceasta permite pacienților din țările comunitare să beneficieze de tratament medical în orice stat membru. Și să obțină rambursarea costului dacă se încadrează în condițiile prevăzute de sistemele naționale de sănătate.

Cum se prezintă situația în România

Un studiu realizat de Ibis Continental Hotels arăta că turismul medical ajunsese să genereze la nivelul anului 2019 aproximativ 10% din oaspeții hotelurilor amplasate în orașe cu centre medicale mari. Cum sunt, de exemplu, Bucureștiul, Clujul sau Sibiul.

Aceștia nu sunt însă doar turiști străini, ci și din România. Care sunt nevoiți să apeleze la această soluție din cauza situației existente în multe instituții publice de sănătate din țară.

„La hotel vin și se cazează fie rudele pacienților în timpul operațiilor, fie ulterior pacienții, care se întorc în oraș pentru tratamentele și controalele postoperatorii. Un însoțitor stă minumum două zile în hotelDar sunt unii care rămân și zece zile. Caută hoteluri economice, aflate în vecinătatea spitalelor.”, se arată în studiul citat.

Cu toate acestea, ponderea pacienților străini nu era neglijabilă. În 2016, de exemplu, în România se înregistraseră 11.000 de pacienți-turiști. Anul următor s-a consemnat un salt substanțial, ajungându-se la 50.000. Pentru a ajunge însă Polonia din urmă, ar fi trebuit însă să fie de 10 ori mai mare.

Parteneriate între clinici și hoteluri

Creșterea acestui tip de turism în orașele mari din România a făcut ca din ce în ce mai mulți operatori hotelieri să se orienteze către principalii jucători din zona serviciilor medicale private, pentru a lansa pachete de servicii integrate. Modelul este preluat din Occident, în unele țări casele de sănătate decontează chiar cazarea pacienților la hotel.

Fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, anunța în 2018, la prima Conferință Națională de Turism Medical din România, că unitățile sanitare vor putea să dezvolte pachete complete prin care să atragă pacienții străinii: „Este un proiect ambițios pe care doresc să îl dezvolt cu domnul ministru al Turismului. (…) Aceste pachete ar trebui să conțină pentru un pacient care vine, pe lângă serviciile medicale solicitate, și de transport, cazare și masă și să viziteze anumite obiective turistice.”

O ideea care fusese deja pusă în aplicare încă din 2015. În acel an, o agenţie de turism, în parteneriat cu mai mulţi doctori stomatologi, au înfiinţat un centru de excelenţă în medicină şi turism. Astfel, între pauzele de tratament, pacienții beneficiau de o serie servicii turistice clasice, precum cazare, transferuri hoteliere, tururi ghidate etc.

Inițiativa ar fi putut fi replicată, dar a fost stopată brusc de pandemie. COVID-19 a lovit puternic industria turismului la nivel mondial. Inevitabil, și cel medical a avut de suferit. Însă și-a revenit relativ rapid, după ce restricțiile de călătorie au început să fie ridicate.

Piața crește accelerat

În prezent, turismul medical este din nou pe creștere. Conform estimărilor companiilor de analiză, în 2023 valoarea totală a pieței globale de turism medical a crescut cu 11,7%. Adică la aproape 38 de miliarde de euro, de la 34 de milarde cât s-a consemnat în 2022.

Ritmul de creștere anual se va tempera însă în următorii patru ani, scăzând la 10,5%. Dar prognozele sunt că, peste patru ani, valoarea totală va ajunge la 56,6 miliarde de euro. Fenomenul este alimentat de persistența inflației care a afectat mai multe piețe din întreaga lume. Creșterea prețurilor serviciilor, inclusiv ale celor medicale sporește atractivitatea ofertei țărilor din Centrul și Estul Europei.

Iar lucrul acesta este valabil și în România. Conform estimărilor realizate pe baza datelor INS, un turist străin venit la tratament în țară cheltuia, în medie, pentru serviciile medicale autohotne puțin peste 1.400 de euro. Este o sumă mică, dacă ne raportăm la valorile din țările vest europene. Dar în creștere cu 40% dacă ne raportăm la sumele cheltuite în 2019 de pacienții străini în România.

În 2022 turiștii străini veniți să-și rezolve problemele medicale au alimentat cu peste 30 de milioane de euro conturile clinicilor autohotne. În creștere cu aproape 64% față de anul anterior. Există premise reale și ca, în 2023, evoluția să se fi menținut pe plus.