În ultima perioadă, în spațiul public din România au apărut mai multe informații, conform cărora Ucraina ar fi început să efectueze mai multe lucrări pentru adâncirea canalului Bâstroe.
Însă, la câteva zile după izbucnirea acestui scandal, ambasada Ucrainei de la București a emis un comunicat, în care i-a informat pe cititori că nu se întâmplă nimic spectaculos în prezent pe Canalul Bâstroe, ci că au loc doar lucrări de întreținere.
Asta ar însemna, potrivit experților, că se întreține șenalul navigabil pe canal, adică se înlătură mâlul colmatat, fără a se lucra în adâncime.
„Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală (…)”, au susținut reprezentanții ambasadei Ucrainei de la București.
Însă, Evenimentul Zilei a obținut un document în care este scris în limba ucraineană că adâncimea canalului Bâstroe a ajuns de la 4 metri, la 6,5 metri.
De altfel, conform mai multor specialiști consultați de sursa citată au confirmat că, în prezent, pe Canalul Bâstroe se efectuează lucrări de adâncire.
Noi dezvăluiri în scandalul „Bâstroe”
Conform unui document emis de Căpitănia Portului Ismail, „de la intrarea pe Canalul Bâstroe, până la km 77 al Brațului Chilia se poate naviga cu pescaj de 6,5 metri, iar de la km 77 la km 116, unde are loc ieșirea de pe brațul Chilia, cu pescaj de 7 metri”.
Însă, până să înceapă procesul de „întreținere” al canalului Bâstroe, pescajul vaselor ce navigau pe această rută nu putea să depășească 4 metri.
Documentul emis de Căpitania Portului Ismail, Sursă foto: Evenimentul Zilei
De asemenea, înainte de efectuarea oricăror lucrări, specialiștii români contactați de EvZ au spus, sub protecția anonimatului, că Brațul Chilia prelua 49% din debitul Dunării, iar în prezent preia 53% din debit.
Astfel, se poate observa o mărire a secțiunii de scurgere pe Brațul Chilia.
Ce consecințe vor avea aceste lucrări
Din punct de vedere geografic, Canalul Bâstroe (fostul Novo Stambulskoye) trece prin mijlocul părții ucrainene a Deltei Dunării și începe la 7 km în aval de orașul Vilkovo.
Delta este secționată în două porțiuni de către România și Ucraina, însă își are centrul în locul unde aceasta se întâlnește cu Marea Neagră.
Experții atrag atenția că partea ucraineană a Deltei Dunării este un ecosistem foarte dinamic, în care sunt incluse 73200 de hectare.
De partea cealaltă România are 344600 ha de stufărișuri extinse, lacuri mici de diferite dimensiuni și diguri fluviale naturale de păduri de conifere de tip galerie.
Delta Dunării a fost inclusă de World Wildlife Fund în topul celor mai importante 200 de regiuni din lume pentru conservarea biodiversității. De atunci a intrat sub protecția UNESCO.
„Consecințele ecologice ale construcției canalului vor fi, probabil, extrem de negative. În primul rând, va fi distrusă o parte dinamică naturală – exemplul unic de deltă naturală, în continuă creștere, cu evoluție și formare de noi habitate pentru o mulțime de specii caracteristice acestui tip de biotopuri. Populațiile de păsări de importanță internațională vor fi amenințate de eliminarea directă și perturbarea habitatului și a rezervelor lor de hrană. Stufărișurile, sistemele fluviale și bancurile de nisip sunt esențiale pentru aceste păsări. Construcția canalului va distruge în mod direct acest habitat prin activitățile de dragare și prin construirea de canale din beton”, scria în raportul întocmit de WWF la momentul declanșării primului scandal legat de adâncirea Canalului Bâstroe.
Însă, de atunci, situația nu s-a schimbat, iar ucrainenii au început să treacă unilateral la adâncirea canalului.
