Beijingul încearcă să se prezinte ca parte neutră în conflictul ruso-ucrainean, fără să condamne sau să susțină în mod explicit ofensiva trupelor Moscovei. Cu toate acestea, Ucraina se teme că președintele Xi Jinping ar putea accepta să ajute militar Federația Rusă, care se confruntă cu o criză majoră de armament și muniție.
Lipsită de orice pârghie de influență, Ucraina speră că presiunea exercitată de aliații săi occidentali asupra conducerii chineze va contribui la menținerea acestui echilibru fragil. „Așteptările Ucrainei sunt la un nivel minim: ca lucrurile să nu se deterioreze”, a declarat Sergi Solodki, director adjunct al think tank-ului New Europe Center din Kiev.
Subiectul este atât de sensibil încât autoritățile ucrainene nu doresc să comenteze public această vizită de trei zile, în timpul căreia președintele rus Vladimir Putin și Xi Jinping ar trebui să se întâlnească de cel puțin două ori.
„Ucraina va urmări îndeaproape această vizită”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, sub rezerva anonimatului. „Pentru noi este extrem de important ca Beijingul să își mențină politica de respect neabătut pentru integritatea teritorială a altor țări”, a spus oficialul citat, referindu-se la modul în care Rusia a revendicat anexarea a cinci regiuni ucrainene.
SUA susțin că ajutorul militar chinez ar putea sosi
În același timp, în februarie, Statele Unite au acuzat Beijingul că ia în considerare furnizarea de arme Rusiei, în condițiile în care invazia sa s-a împotmolit. „Credem că liderii chinezi iau în considerare furnizarea de echipamente letale” Rusiei, a declarat directorul CIA, William Burns, pentru CBS în februarie.
Potrivit presei, ajutorul militar chinez ar putea include muniție și drone. Beijingul a negat cu tărie aceste afirmații. Până în prezent, doar Iranul a furnizat drone de atac Moscovei, care le folosește în special pentru a viza infrastructura energetică ucraineană.
Oficialii americani au declarat că firmele chineze furnizează deja Rusiei echipamente neletale. „Dacă vor începe să furnizeze arme, ar fi o problemă serioasă pentru noi”, a declarat un alt oficial ucrainean de rang înalt la începutul lunii martie, vorbind sub protecția anonimatului.
„China nu va fi complice cu Rusia”
Cu toate acestea, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksi Danilov, a minimalizat probabilitatea unor astfel de livrări. „China nu va fi complice cu Rusia”, a declarat el într-un interviu publicat vineri.
Analistul ucrainean Iurii Poita, în prezent cercetător invitat la Institutul pentru Cercetare în domeniul Apărării și Securității Naționale din Taipei, consideră, de asemenea, că astfel de livrări sunt puțin probabile în acest stadiu. „Nu ne așteptăm la livrări de tancuri, aviație sau sisteme de rachete cu lansare multiplă chinezești pe termen scurt”, a declarat el pentru AFP.
Pentru moment, China caută de fapt să se poziționeze ca un posibil mediator. La sfârșitul lunii februarie, Beijingul a publicat o luare de poziție în 12 puncte în care solicită Moscovei și Kievului să poarte discuții. Dar, contrar afirmațiilor Ucrainei și ale puterilor occidentale, acesta nu menționează retragerea trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean. De asemenea, documentul critică sancțiunile „unilaterale” impuse Rusiei.
Volodimir Zelenski vrea, Xi Jinping – nu
Țările occidentale au respins documentul, dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dornic să nu irite Beijingul, a declarat că „trebuie să lucrăm cu China”.
În ciuda conversațiilor sporadice dintre China și miniștrii de externe din Ucraina, Zelenski nu a vorbit cu Xi de la începutul invaziei rusești, deși a declarat public că ar dori să o facă. „Zelenski a încercat să comunice cu Xi încă din august”, dar „China nu răspunde”, a precizat Poita.
Potrivit presei americane, ar putea avea loc o astfel de conversație după vizita președintelui chinez la Moscova, dar „nu se va produce niciun progres”, a prezis analistul citate.
Atât din punct de vedere economic, cât și geopolitic, „Rusia este foarte importantă pentru China, mult mai importantă decât Ucraina”, pe care Beijingul o consideră între Est și Vest, a adăugat Poita.
Kievul „nu a dezvoltat niciodată cu adevărat o politică privind China” și nu are un ambasador la Beijing de doi ani, a spus Sergi Solodki. Prin urmare, „nu are rost să sperăm că China ne va auzi dintr-o dată”, a mai precizat directorul adjunct al think tank-ului din Kiev, citat de France24.
