În plin război pe viață și pe moarte cu Rusia, cu Donbasul gata să cadă în mâinile Kremlinului, Kievul primește o lovitură de proporții apocaliptice tocmai din partea cu se aștepta mai puțin: NATO sugerează faptul că, pentru încheierea conflictului, Kievul trebuie să cedeze Rusiei teritorii din Ucraina.
Publicația elvețiană blick.ch dă publicității o informație pe cale să schimbe total evoluția războiului din Ucraina.
Prețul independenței
Este vorba despre o recentă declarație făcută de chiar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ieri, când oficialul s-a deplasat în Finlanda pentru discuții cu președintele Sauli Ninisto.
Ad literam, declarația lui Stoltenberg este următoarea: ”Pacea este posibilă. Singura întrebare este ce preț ești dispus să plătești pentru pace? Cât teritoriu, câtă independență, câtă suveranitate ești pregătit să sacrifici pentru pace?”
Evident, secretarul general al NATO făcea o aluzie la teritoriile ocupate acum de armata rusă, și probabil, avea în vedere regiunea Donbas care va fi ”pacificată” de Kremlin în câteva zile.
Exemplul finlandez
Întrebat despre care ar fi acest ”preț corect”, Stoltenberg a răspuns foarte limpede: „Este sarcina celor care plătesc prețul cel mai mare să facă această apreciere”.
De asemenea, declarația lui face triimtere și la istoria Finlandei care a fost nevoită să cedeze provincia Karelia Uniunii Sovietice, ca parte a acordului de pace de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
De altfel, Stoltenberg a și apreciat acest gest ca fiind „unul dintre motivele pentru care Finlanda a putut să iasă din Al Doilea Război Mondial ca o țară independentă și suverană”.
De remarcat că propunerea sugerată de secretarul general al NATO Ucrainei este aproape identică cu cea făcută de fostul secretar de stat american, Henry Kissinger, la Davos, opinie care a stârnit un scandal uriaș.
Să învățăm din istorie
URSS a invadat Finlanda pe 30 noiembrie 1939, după ce Stalin a afirmat că trupele finlandeze au deschis focul asupra celor sovietice.
Finlandezii au uimit lumea întreagă, reușind să respingă ofensiva sovietică inițială, deși rezistența lor se rezuma la un număr mic de soldați (pe schiuri sau pe biciclete!).
Refuzul finlandezilor de a se preda a ținut prima pagină a ziarelor de pe întreaga planetă.
Președintele american Franklin D. Roosevelt a aprobat în regim de urgență un credit de 10 milioane de dolari Finlandei, subliniind că finlandezii erau singurii care își achitaseră integral datoria din Primul Război Mondial către Statele Unite.
În 1944, Finlanda a început demersurile pentru un armistițiu cu Uniunea Sovietică. Acesta este semnat pe 19 septembrie 1944 și care reia datele Tratatului de la Moscova (1940) prin care cedează controlul asupra Istmului Karelia.
