Marius Budăi, ministrul Muncii, a declarat în cursul zilei de vineri că pe piața muncii din România activează 6372 de cetățeni ucraineni, dintre aceștia, 4850 s-au angajat la scurt timp după declanșarea războiului.
Budăi susține că doar în ultimele 24 de ore, 19 persoane de origine ucraineană s-au angajat în țara noastră „ În această dimineaţă sunt înregistrate 6.372 contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 4.850 sunt contracte care au data de început a activităţii de când a început conflictul. Deci, numărul de contracte care au dată de început 24 februarie 2022 sau mai recentă a crescut cu 19 faţă de ziua de ieri (n.r.- joi, 11 noiembrie)”.
În București lucrează 1644 de refugiați proveniți din Ucraina
Potrivit raportului prezentat de Ministrul Muncii și Protecției Sociale, 134 de refugiați proveniți din Ucraina, au fost acceptați să lucreze în industria prelucrătoare în timp ce 813 s-au angajat în domeniul construcțiilor. Un număr de 1644 lucrează în capitala României dar și în județul Bistrița-Năsăud, cel din urmă fiind preferat de 424 de refugiați proveniți din Ucraina.
Conform Guvernului„ beneficiarii protecției temporare beneficiază de drepturi precum: asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care aceștia nu dispun de mijloacele materiale necesare, asistență medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent”.
Pentru a beneficia de prevederile legale, privind protecția temporară, cetățenii ucraineni au nevoie, de acte precum pașaportul biometric, documentul de călătorie permite intrarea și tranzitarea României fără a mai fi nevoie de viză, pentru o perioadă de 90 de zile inclusă într-un interval de 180 de zile, anterior fiecărei zile de ședere.
Seriviciile de asistență pe care le pot solicita refugiații din Ucraina
Cu ajutorul pașaportului național, ucrainenii pot obține accesul pe teritoriul statelor membre UE dar și a Confederației Elvețiene, însă în acest caz este nevoie de o viză cu două sau mai multe sau permis de ședere valabil eliberat de statele SEE. Durata de ședere nu poate depăși 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere.
Pașaportul național însoțit de viza de intrare și sau permisul de mic trafic de frontieră/ permis de ședere eliberate de autoritățile române valabile, cu respectare condițiilor dreptului de ședere stabilite în documentele respective, potrivit gov.ro.
Mecanismul de protecție temporară le oferă accesul la serviciile de bază printre care asistența necesară pentru întreținere în situația în care „ nu dispun de mijloacele materiale necesare, asistență medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent”.
O altă măsură adoptată de Guvern îi vizează pe studenții refugiați din Ucraina care își pot continua studiile la noi în țară, în același an universitar. „ Ministerul Educaţiei poate a aproba pentru anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri, în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat”, se mai arată în comunicatul executivului.
