Țările UE cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare per persoană au fost România (19 euro de persoană), Bulgaria (24 euro), Letonia (45 euro) și Ungaria (60 euro).
Alocările de la buget pentru cercetare și dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 244 de euro de persoană, cele mai mari fiind în Luxemburg (689 de euro de persoană), urmat de Danemarca (530 de euro) și Germania (471 de euro).
Bugetul public total pentru cercetare și dezvoltare în Uniunea Europeană a fost, anul trecut, de 109,25 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 0,8% din produsul intern brut, potrivit unei statistici Eurostat. În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri procentuale ale alocărilor bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe persoană au fost înregistrate în Letonia, Grecia și Ungaria, în timp ce alocările au scăzut în Spania. În ceea ce privește Serbia, anul trecut s-au cheltuit 26,6 miliarde de dinari (226,6 miliarde de euro) din fonduri bugetare pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, ceea ce reprezintă o creștere de 5,3 la sută față de anul precedent, 2020. Asta plasează Serbia, cu 33 de euro pe cap de locuitor, la capătul listei, dar înaintea Bulgariei și României, potrivit G4Media.
Anul trecut, același record
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare și în 2020, conform datelor de la Eurosta. Astfel, acum doi ani, România a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro.
De altfel, cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut cu 32% în 2020 faţă de anul precedent, de la 22 de euro pe cap de locuitor în 2019, la 15 euro alocaţi anul trecut. Per total, în 2020, alocaţiile bugetare guvernamentale totale pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană s-au ridicat la 100,78 mld. euro, echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut.
Comisia a propus un buget anual al UE pentru 2023 în valoare de 185,6 miliarde de euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 113,9 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.
Proiectul de buget pe 2023 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat de șefii de stat sau de guvern la sfârșitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi alocată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30% din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.