Uniunea Europeană este foarte focalizată pe respectarea anumitor principii clare, pe care se bazează întreaga politică a alianței. Dar, conform unor informații, o situație din Republica Moldova surprinde un moment rar în care UE își încalcă propriile principii.
La nivelul țării de peste Prut, UE a introdus sancțiuni împotriva reprezentanților opoziției, nu unui regim dictatorial. Conform unui articol din cadrul The Jerusalem Post, UE ar fi impus anumite sancțiuni adresate lui Ilan Șor și deputatului Marina Tauber.
UE își încalcă propriile principii
Cauza care stă la baza acestor sancțiuni este desfășurarea și organizarea anumitor proteste antiguvernamentale. Această mișcare este extrem de contrariată de oameni deoarece Uniunea Europeană nu ar trebui să penalizeze sau să fie împotriva unor proteste pașnice. Politicienii moldoveni s-au adresat la Curtea Europeană pentru a cere anularea sancțiunii, conform Omniapres. Omul de afaceri de origine israeliană și liderul partidului politic moldovean controversat Șor, Ilan Șor, și adjuncta sa,. Marina Tauber, au depus cereri la Tribunalul Uniunii Europene pentru anularea sancțiunilor legate de presupusele tulburări civile pro-Kremlin și fraude bancare, au anunțat miercurea trecută avocații lor. Avocații lui Şor și Tauber, Carsten Zatschler și Thierry Bontinck, au afirmat că sancțiunile împotriva clienților lor reprezintă un abuz de putere din partea UE.
Acuzațiile împotriva politicienilor au avut ca scop suprimarea opoziției, parte a tacticii de stat post-sovietice în care toate ustensilele statului au fost mobilizate pentru a suprima dușmanii politici. „Spre deosebire de sancțiunile create în privința Rusiei, Belarusului, Siriei, Iranului și a altor situații similare, măsurile nu urmăresc să exercite presiuni asupra unui guvern străin, ci, dimpotrivă, urmăresc să sprijine acel guvern împotriva forțelor de opoziție”, au afirmat avocații într-un comunicat de presă. Pentru ce este sancționat deputatul israeliano-moldovean Ilan Șor? Membrii Partidului Șor ar fi fost implicați într-un caz de fraudă bancară de 254 de milioane de euro.
Incidentul ar fi dus la prăbușirea sistemului bancar moldovenesc, o afirmație despre care avocații au spus că nu are nicio relevanță pentru impunerea sancțiunilor. În aprilie, o curte de apel a dublat sentința din 2017 a lui Șor la 15 ani de închisoare. Shor se află în prezent în exil în Israel. În cererea adresată instanței au fost citate preocupările organizațiilor internaționale cu privire la corupția din sistemul judiciar moldovean, despre care avocații au afirmat că este importantă în contextul „hărțuirii juridice” împotriva politicienilor.
Motivele din spatele sancțiunilor
Potrivit ordinului de sancționare, Șor și aliații săi au folosit fondurile furate în urma fraudelor bancare și legăturile cu Moscova pentru a plăti și instrui oameni care să provoace tulburări civile în țară în ultimii doi ani. Șor este, de asemenea, sancționat de SUA și Marea Britanie pentru presupusele sale activități pro-Kremlin.
„Un exemplu de utilizare a acestor fonduri este organizarea de proteste și mitinguri violente, în principal în capitala Chișinău, cu ajutorul protestatarilor plătiți de Partidul ȘOR, pe parcursul anilor 2022 și 2023. Prin dirijarea și planificarea demonstrațiilor violente și prin conduita sa financiară gravă privind fondurile publice și exportul neautorizat de capital, Ilan Șor este responsabil de acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova” se arată în ordinul de sancționare, conform The Jerusalem Post .
