Ucraina afirmă că a doborât 36 de rachete și drone de joi, organizat pe data de 1 iunie, din Moldova pentru a aborda tensiunile crescânde dintre Serbia și Kosovo, care amenință un acord de normalizare a relațiilor dintre cele două țări din Balcani, negociat de UE.
Tensiunile din nordul Kosovo între albanezii kosovari și etnicii sârbi – care reprezintă o fracțiune din populația țării, dar sunt majoritari în nord și sunt loiali Belgradului – au degenerat în violențe în ultimele zile, determinând NATO să desfășoare încă 700 de membri ai forțelor de menținere a păcii în zonă.
În fața reporterilor de la Chișinău, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că l-a îndemnat miercuri, în Slovacia, pe prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, să joace rolul său în dezamorsarea crizei.
Se fac toate eforturile pentru stoparea ostilităților
Borrell a declarat că speră, de asemenea, să transmită același mesaj președintelui sârb Aleksandar Vučić în marja reuniunii CPE din Moldova. De asemenea, el se va întâlni separat cu președintele kosovar Vjosa Osmani.
„Trebuie să de-escaladăm, (…) trebuie să dezamorsăm tensiunile”, a declarat Borrell reporterilor miercuri seara.
„Am mers prea departe și nivelurile de violență la care am asistat la începutul acestei săptămâni trebuie să înceteze imediat. În caz contrar, situația poate deveni foarte periculoasă”, a spus el.
Escaladarea dintre Belgrad și fosta sa provincie, care și-a declarat independența în 2008, survine la trei luni după ce cele două au ajuns la un acord privind punerea în aplicare a unui acord susținut de UE pentru normalizarea relațiilor.
„În cazul în care părțile nu reușesc să de-escaladeze, acest lucru va avea consecințe în relațiile noastre bilaterale”, a adăugat Borrell, fără a preciza ce ar putea implica acestea.
Se înțelege, astfel, că acestea ar putea include toate opțiunile, de la sancțiuni politice la sancțiuni financiare, care sunt discutate cu statele membre.
Ultimul punct din anexa la acord, negociată de UE, indică faptul că „orice nerespectare a obligațiilor care le revin din acord, din prezenta anexă sau din acordurile de dialog anterioare poate avea consecințe negative directe asupra proceselor lor de aderare la UE și asupra ajutorului financiar pe care îl primesc de la UE”.
Kosovo este sancționată de oficialii de la Washington
Liderii Franței și Germaniei au anunțat, de asemenea, că intenționează să se întâlnească cu omologii lor sârbi și kosovari în marja summitului din Republica Moldova.
În urma tulburărilor de săptămâna aceasta din nordul Kosovo, în urma cărora 30 de militari NATO din cadrul misiunii de menținere a păcii KFOR au fost răniți în ciocniri violente cu sârbii care protestau, Washingtonul a declarat marți că va aplica sancțiuni împotriva Kosovo, lăsând să se înțeleagă că acestea au pus tulburările pe seama autorităților sale.
Washingtonul a anulat, de asemenea, participarea Kosovo la un exercițiu militar condus de SUA, denumit Defender Europe 23, și a declarat că va înceta să mai ajute Kosovo să obțină recunoașterea din partea celor care nu o recunosc și în procesul de integrare în organizațiile internaționale, ca răspuns la sancțiuni.
Kurti a răspuns într-un interviu acordat Financial Times, confirmând că SUA este „prieten, aliat și partener principal”, potrivit Euractiv.
„Accept și știu că, în ceea ce privește abordările adoptate, am avut o mică diferență, dar, sincer, nu simt niciun fel de sancțiune pentru Kosovo este mișcarea corectă”, a spus el, adăugând că ar fi deschis să se întâlnească cu Vučić, dacă întâlnirea ar fi mediată de Bruxelles.
