Reprezentanții Uniunii Europene, ai Statelor Unite, Germaniei, Franței și Italiei se tem că luptele dintre minoritatea sârbă din nordul Kosovo și guvernul majoritar de etnie albaneză de la Pristina ar putea degenera într-un conflict mai amplu. Soluția aleasă de UE pentru descâlcirea acestui nod gordian a fost emiterea unui ultimatum: acceptați planul până în martie sau riscați repercusiuni.
Kosovo și Serbia ar trebui să declare până în martie dacă acceptă un plan internațional de normalizare a relațiilor. Dacă nu se vor conforma, cele două republici riscă să se confrunte cu repercusiuni din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, a declarat Miroslav Lajcak, reprezentantul UE care a participat recent la o întâlnire comună a Statelor Unite, Germaniei, Franței și Italiei cu liderii celor două țări.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului. În ultimul deceniu, cele două țări au purtat discuții de normalizare sub medierea UE, un rezultat pozitiv fiind esențial pentru realizarea aspirațiilor ambelor țări de a adera la blocul comunitar.
Săptămâna trecută, trimișii UE, SUA, Germaniei, Franței și Italiei s-au întâlnit cu liderii celor două țări pentru a încerca să îi convingă să semneze un acord în 11 puncte menit să reducă tensiunile care persistă de la conflictul din 1998-1999.
Puterile occidentale nu mai au răbdare
Puterile occidentale au devenit nerăbdătoare în fața intransigenței ambelor părți, temându-se că luptele frecvente dintre minoritatea sârbă din nordul Kosovo și guvernul majoritar de etnie albaneză de la Pristina ar putea degenera într-un conflict mai amplu.
Întrebat într-un interviu acordat de postul de televiziune Klan Kosova TV din Pristina ce se va întâmpla dacă planul nu va fi acceptat de una dintre părți, trimisul UE Miroslav Lajcak a declarat: „Comunitatea internațională va răspunde în consecință și vom sprijini mai mult o parte și vom scurta sprijinul pentru cealaltă parte”.
Miroslav Lajcak a mai precizat că, dacă oricare dintre țări ar respinge în mod expres acordul, ar suferi o scădere a sprijinului politic și economic, precum și o reducere a noilor investiții, din partea Occidentului.
„Există un termen sau un calendar natural, deoarece până în martie vom ști dacă progresăm sau nu, iar dacă nu progresăm vom ști de ce nu progresăm, cine este responsabil pentru asta”, a mai menționat trimisul UE.
„Suntem cu toții parte a comunității internaționale mai largi și este foarte important dacă ești văzut ca fiind parte a soluției sau parte a problemei, pentru că așa ești tratat apoi de comunitatea internațională”, a subliniat Miroslav Lajcak, citat de Reuters.
Kosovo pune condiții la negocieri
Statele Unite și UE au fost, de departe, cei mai mari susținători politici și financiari ai Kosovo de la obținerea independenței, dar Pristinei i s-a refuzat un loc în cadrul Națiunilor Unite din cauza obiecțiilor Serbiei, ale aliatului său Rusia și ale unor alte țări.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a declarat că ar putea accepta planul în 11 puncte, dar nu și pactul din 2013 negociat de UE și aprobat înainte de preluarea mandatului său. Pactul prevede crearea unei asociații de municipalități semiautonome, cu majoritate sârbă.
Pe de altă parte, planul în 11 puncter prevede ca ambele părți să pună în aplicare înțelegerile anterioare. Premierul Kurti afirmă însă că acordul din 2013 ar afecta suveranitatea Kosovo prin crearea unui mini-stat în cadrul unui stat, o poziție respinsă de mediatorii occidentali.
Sârbii ar fi pierduți fără UE
După ce s-a întâlnit săptămâna trecută cu cei cinci trimiși occidentali, președintele sârb Aleksandar Vucic nu a precizat dacă Belgradul va aproba acum planul, dar a declarat într-un discurs televizat că ar fi „pierdut din punct de vedere economic și politic” fără legăturile cu UE.
Președintele Vucic a declarat că trimișii UE i-au spus că Serbia va avea de suferit dacă va încerca să încheie un acord cu Kosovo pentru a-și rezolva diferendele.
Conform planului, Serbia nu ar fi obligată să recunoască independența fostei sale provincii, dar ar trebui să înceteze să mai facă lobby împotriva aderării Kosovo la organismele internaționale. De asemenea, cele două țări ar trebui să deschidă birouri de reprezentare în capitalele celeilalte și să lucreze la rezolvarea problemelor restante.