Implementarea săptămânii de lucru de patru zile ar trebui să fie promovată de Uniunea Europeană (UE), în special în sectoarele cu deficit de forță de muncă, potrivit lui Nicolas Schmit, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale.
Schmit susține că modificarea punctului de vedere al tinerei generații cu privire la echilibrul dintre viața profesională și cea personală este motivul pentru care această abordare câștigă teren.
Comisarul a continuat că, deși „nu există o poziție comună” în UE cu privire la reducerea săptămânii de lucru, partenerii sociali ar putea ajunge la o înțelegere.
UE crede că cea mai bună opțiune pentru noile generații este săptămâna de muncă de 4 zile
El a dat ca exemplu Germania, unde angajatorii caută din ce în ce mai mult să angajeze personal nou, în timp ce sindicatele fac presiuni pentru adoptarea unei săptămâni de lucru de patru zile, în special în sectorul cu probleme al transporturilor. „Poate că și acestea trebuie să devină mai atractive”, a remarcat el, menționând că unele sectoare au probleme în a atrage oameni.
Problema majoră pentru Uniunea Europeană este mai degrabă lipsa forței de muncă decât șomajul. „Într-adevăr, multe sectoare caută cu disperare angajați și nu-i găsesc, deoarece oamenii nu vor să lucreze acolo sau nu au competențele necesare“, a mai adăugat el.
Recent, BestJobs a realizat un studiu care a dezvăluit faptul că săptămâna de lucru mai scurtă, de doar patru zile pe săptămâna, este un concept care prinde din ce în ce mai multă tracțiune. Studiul arată că aproximativ 80 de puncte procentuale din totalitatea angajaților din țară ar dori ca un astfel de program să fie adoptat, chiar dacă acest lucru ar însemna ca ziua de muncă să devină de 10 ore, pentru a se îndeplini cerința legală de 40 de ore de muncă pe săptămâna.
Însă este important de notat și faptul că există și anumiți angajați care nu ar fi de acord cu un astfel de program. Potrivit rezultatelor publicate de către Bestjobs, un procent de aproximativ 41% dintre respondenți au considerat că principalul dezavantaj al săptămânii mai scurte de muncă ar fi volumul de muncă ridicat, din cauza programului prelungit.
În plus, 40% dintre persoanele chestionate au transmis faptul că sunt îngrijorate referitor la nivelul ridicat de lucru, care ar putea duce la o scădere a productivității și concentrării.
Țări care au implementat deja programul
„În implementarea unui program de lucru de 4 zile pe săptămână, cât și în munca hibrid sau remote, atât angajații, cât și angajatorii trebuie să țină seama de productivitatea și conștiinciozitatea angajaților, precum și de existența unor programe eficiente de monitorizare a acestei productivități de către companie. În plus, nu toate profesiile sunt potrivite acestui sistem“, transmite Andreea Nichifor, partener și Senior Recruiter/HR Consultant al FOX EXPERT.
Programul de patru zile lucrătoare pe săptămâna a fost implementat deja într-un număr considerabil de țări, iar rezultatele au fost pozitive , însă, potrivit Andreei Nichifor, acest program trebuie privit ca un „beneficiu oferit de angajatori și nu instaurat ca un drept al angajaților, iar pe de altă parte, trebuie înțeles de către angajați că reducerea săptămânii de muncă poate însemna un ritm mai intens de lucru pentru ei și nu un volum mai mic de activitate“.
Programul scurt de muncă a fost instaurat deja în Portugalia, prin cadrul unui proiect pilot ce este menit să urmărească și evalueze fezabilitatea implementării voluntare a programului.
Conform rezultatelor primei etape, publicate în martie, 46 de întreprinderi dintr-un total de 99 și-au exprimat interesul pentru cea de-a doua etapă a proiectului, care va examina în continuare punerea în aplicare a săptămânii de lucru de 4 zile, potrivit B1TV.
Cele mai multe dintre cele 46 de întreprinderi care încă lucrează la acest proiect guvernamental nu angajează mai mult de zece persoane. Cinci întreprinderi, însă, angajează peste 1.000 de persoane. Aceste întreprinderi sunt interesate în principal de consultanță, cercetare, tehnologie și alte activități relevante în timpul celei de-a doua faze a acestui proiect. Acestea reprezintă aproximativ 40% din întreprinderi. Educația, informarea și comunicarea reprezintă restul de 60% din întreprinderi, fiecare reprezentând 15% din participanții la proiect.
Programul a mai fost implementat și în Islanda, Regatul Unit, Suedia și Belgia. Rezultatele proiectului pilot a avut, de asemenea, rezultate pozitive, și se așteaptă continuarea proiectului.
