Infofinanciar > Lumea la zi > UE își stabilește obiective critice în materie de minerale, dar se confruntă cu dificultăți pentru a le atinge
Lumea la zi

UE își stabilește obiective critice în materie de minerale, dar se confruntă cu dificultăți pentru a le atinge

susă foto: Calea Europeană
sursa foto arhiva companiei

Uniunea Europeană a stabilit obiective pentru a extrage, recicla și rafina litiu, cobalt și alte metale de care are nevoie pentru tranziția sa ecologică, însă lipsa de bani noi, costurile energetice paralizante și opoziția locală ar putea face ca aceste obiective să fie imposibil de atins.

Blocul va trebui probabil să găsească modalități de a reduce cererea, de a găsi materiale de substituție și de a crea parteneriate care să rupă dominația Chinei asupra aprovizionării cu minerale.

Legea privind materiile prime critice (CRMA), care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2024, prevede că, până în 2030, blocul ar trebui să extragă 10%, să recicleze 25% și să prelucreze 40% din necesarul său anual de 17 materii prime cheie.
Materialele sunt esențiale pentru bateriile pentru vehicule, magneții pentru turbine eoliene și alte produse de tehnologie curată pe care UE dorește să le fabrice. CRMA urmărește să reducă dependența blocului comunitar de China, care domină procesarea globală a mineralelor și care a amenințat deja aprovizionarea UE cu restricții la export.

Studiile prevăd că reciclarea va fi limitată până în 2035-2040, când metalele vor reintra pe piață sub formă de deșeuri.
Cercetătorii de la universitatea belgiană KU Leuven au concluzionat într-un raport din 2022 că perioada până în 2030 va fi cea mai dificilă pentru aprovizionarea cu metale, subliniind riscurile pentru cupru, litiu, nichel, cobalt și elemente de pământuri rare.
CRMA își propune să accelereze acordarea autorizațiilor de proiect, care pentru o mină ar trebui să fie în termen de 27 de luni, de la un potențial de 10-15 ani în prezent, dar rămân alte obstacole.

Eurometaux, asociația europeană a metalelor neferoase, spune că Europa are potențial, dar are nevoie de energie mai ieftină și de finanțare din partea UE, arătând spre fondurile oferite în Statele Unite, Canada sau Japonia.

UE a relaxat normele privind ajutoarele de stat

Uniunea Europeană a relaxat normele privind ajutoarele de stat și intenționează să cheltuiască 3 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) pentru a stimula producția de baterii, dar sumele sunt eclipsate de cele 369 de miliarde de dolari de subvenții ecologice prevăzute în legea americană de reducere a inflației. Un fond european de suveranitate a fost pus în discuție, dar între timp a fost abandonat.

Grupurile din industrie spun că prioritizarea proiectelor din SUA în detrimentul celor din UE de către companii precum Nyrstar, în domeniul recuperării galliului și germaniului, și Jervois Cobalt, în domeniul mineritului și rafinării, evidențiază acest decalaj.

Între timp, costurile mai mari ale energiei din UE au forțat o oprire generalizată a topitoriilor de metale cu consum mare de energie electrică – producția de aluminiu din UE a scăzut cu 35% în 2022 și a scăzut și mai mult în acest an.

UE are planuri de reformare a pieței sale de energie electrică, dar acest lucru va dura ceva timp pentru a garanta energie regenerabilă la prețuri accesibile.

Europa are nevoie urgentă de mine noi

În sectorul minier, reconversia unor situri existente ar putea produce materii prime esențiale care erau considerate deșeuri, potrivit lui Lawrence Dechambenoit, șeful global al afacerilor externe la Rio Tinto, a doua mare companie minieră din lume.

Dar pentru litiu, a spus el, Europa are nevoie urgentă de mine noi.

Eurometaux afirmă că proiectele identificate ar putea acoperi aproape 40% din aprovizionarea UE până în 2030, dar un număr de proiecte sunt incerte.

Printre acestea se numără Portugalia, care a întârziat scoaterea la licitație a licențelor de exploatare minieră pentru litiu de calitate pentru baterii și care este acum împotmolită într-un scandal de corupție, și Serbia, care a revocat în 2022 licențele pentru proiectul de litiu de 2,4 miliarde de dolari al Rio Tinto.
Nicola Beer, liberalul german care a condus CRMA prin Parlamentul European, este mai încrezător în ceea ce privește cele trei obiective.

„Primesc telefoane de la țări care mă întreabă ce pot face, ceea ce consider că este un semn pozitiv”, a spus ea.

Cu toate acestea, ea atrage atenția și asupra a ceea ce ea numește „al patrulea picior al scaunului” – inovația pentru a minimiza utilizarea materialelor sau pentru a găsi înlocuitori. De exemplu, ea a prezentat un disc negru din lemn care poate servi drept grafit în baterii.

O mișcare eficientă ar fi trecerea la vehicule electrice

O mișcare eficientă ar fi trecerea la vehicule electrice mai modeste, cu baterii mai mici. Julia Poliscanova, director senior la grupul de campanie Transport & Environment, spune că acest lucru ar putea reduce cererea de litiu și nichel cu un sfert.

Niclas Poitiers, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles, spune că obiectivul final al Europei de a fi lider în domeniul tehnologiilor curate ar putea fi mai bine servit de aprovizionarea cu minerale de la aliați de încredere și de concentrarea pe produse de înaltă calitate, cum ar fi bateriile, decât de „externalizarea” producției de minerale.

„Baza bogăției noastre constă în faptul că ne concentrăm pe fabricarea părților cu cea mai mare valoare adăugată și externalizăm lucrurile care nu au o valoare adăugată ridicată. Iar acesta este un lucru care este foarte greu de schimbat”, a spus el.

CRMA subliniază însă necesitatea de a diversifica importurile.

Uniunea Europeană a semnat, într-adevăr, mai multe parteneriate, din Argentina până în Zambia, și speră ca programul său de investiții în infrastructură Global Gateway, în valoare de 300 de miliarde de euro, să atragă țările bogate în resurse care doresc să-și diversifice economiile și, de asemenea, să-și reducă propria dependență față de China.

„Este o propunere avantajoasă pentru ambele părți”, a declarat Poitiers, scrie Reuters.