UE va prezenta miercuri o serie de măsuri pentru o mai bună coordonare a acțiunilor de protecție a tehnologiilor sensibile. Dar și pentru a împiedica infrastructura critică să ajungă în mâinile unor rivali geopolitici precum China. Bruxelles-ul și-a întărit arsenalul comercial pentru a aborda ceea ce consideră a fi riscuri pentru securitatea economică europeană. În urma problemelor întâmpinate, a invaziei Moscovei în Ucraina și a tensiunilor comerciale globale.
Uniunea Europeană a propus deja noi reguli. Despre care spune că sunt necesare pentru a menține competitivitatea blocului în timpul tranziției globale către tehnologii curate. Dar și pentru a aduce mai multă producție în Europa.
UE, noi măsuri de protecție
Repercusiunile războiului din Ucraina au afectat în mod deosebit Europa, forțând blocul să găsească surse alternative de energie. Acum, acesta vrea să evite o dependență excesivă similară de China. Care domină în producția de tehnologii verzi și de materii prime critice. „Schimbarea relațiilor dintre UE și China a fost forța motrică a acestei îmbrățișări a securității economice. Care este ceva extrem de nou pentru Uniunea Europeană”, a declarat Mathieu Duchatel, director de studii internaționale la think tank-ul Institut Montaigne.
Pachetul de miercuri face parte din accentul pus de UE pe reducerea riscurilor. Care nu înseamnă decuplarea de China. Relația cu statul chinez fiind promovată cu tărie de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este vorba despre abordarea „riscurilor la adresa securității economice a UE, asigurându-se în același timp că Uniunea Europeană rămâne cea mai atractivă destinație pentru afaceri și investiții”, potrivit unui proiect.
„Tensiunile geopolitice și ritmul schimbărilor tehnologice înseamnă că este nevoie de o acțiune mai coordonată la nivelul UE”, se arată în document.
Investițiile străine
Atunci când Comisia Europeană va publica pachetul miercuri, vor exista cinci inițiative. Printre care se numără și înăsprirea normelor privind selectarea investițiilor străine directe (ISD). Celelalte includ o mai bună coordonare a controalelor la export, modalități de promovare a cercetării și dezvoltării tehnologiilor cu dublă utilizare. Dar, sunt incluse și măsuri de consolidare a securității cercetării.
Un alt proiect de text spune că statele membre trebuie să stabilească mecanisme de screening. „O parte semnificativă a ISD în UE se îndreaptă în continuare către statele membre care nu au un mecanism de screening, iar acest lucru lasă vulnerabilități. Deoarece ISD potențial critice rămân nedetectate”, se arată în document.
Comisia va propune, de asemenea, să analizeze riscurile care ar putea rezulta din investițiile în anumite tehnologii sensibile din UE către țări terțe. Dar și să stabilească dacă sunt necesare măsuri de atenuare. În octombrie, UE a prezentat o listă de patru tehnologii critice. Printre care se află semiconductori avansați, inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologie. Care prezintă cele mai sensibile și imediate riscuri legate de securitatea și scurgerile de tehnologie.
Susținere politică
Experții au declarat că instrumentele trebuie să fie însoțite de voința politică de a acționa. Niclas Poitiers, cercetător la centrul de reflecție Bruegel, a arătat că o dispută între Lituania și China privind Taiwan în 2021-2022 este un exemplu care arată că instrumentele sunt „o parte a imaginii”. „Marea problemă pe care o avem acum este că fiecare stat membru face ce vrea în domeniul politicii externe. Iar coordonarea acestor lucruri este foarte dificilă”, a spus el.
Nu toate țările UE susțin eforturile Comisiei. „Ideile de decuplare, de reducere a riscurilor, de izolare a economiilor estice și occidentale sunt ceva ce cu siguranță nu susținem”, a declarat marți ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Peter Szijjarto. De asemenea, el a spus că examinarea investițiilor străine va fi „o procedură politică”, conform Daily Sun .