Statele Uniunii Europene sunt în urmă cu majoritatea angajamentelor lor de sustenabilitate. Unele chiar cu toate.
Pentru statele membre UE, 2025 a început și cu un memento stresant despre toate angajamentele de sustenabilitate pe care trebuie să le respecte conform legislației europene.
Pe drumul anevoios către a deveni un paradis ecologic până în 2050, UE a stabilit obiective intermediare. Acestea au rolul pentru a monitoriza progresul în reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
De la colectarea separată a deșeurilor până la finanțarea proiectelor de biodiversitate, iată câteva obiective pe care cele 27 de țări membre ar trebui să le atingă anul acesta. Și pe care, în mare parte, nu le vor îndeplini, conform unei analize Politico.
Colectarea deșeurilor textile
Unul dintre principalele obiective ale UE în materie de sustenabilitate este reducerea efectelor nocive ale deșeurilor asupra mediului. Pentru aceasta, Bruxellesul așteaptă ca statele membre să implementeze sisteme eficiente de colectare. Iar lista este tot mai mare, potrivit diverse tipuri de deșeuri: sticlă, hârtie, alimente etc.
De la 1 ianuarie, țările UE trebuie să colecteze separat și hainele și materialele textile. Asta înseamnă că gecile vechi și lenjeriile de pat murdare nu mai pot fi aruncate în coșurile de gunoi obișnuite.
Ultimele date ale agenției de mediu a UE, din mai 2024, arată că doar 11 țări aveau sisteme obligatorii de colectare separată. Iar alte 14 introduseseră inițiative voluntare.
În același spirit de reducere a deșeurilor din sectorul modei, UE a interzis și distrugerea hainelor și încălțămintei nevândute. Totuși, această decizie nu este lipsită de consecințe. O anchetă recentă a Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) a dezvăluit că România a devenit un depozit de haine aruncate în UE. Tone de articole donate ajungând în gropi de gunoi.
Reciclarea, mult în urmă
Regulile mai stricte privind gestionarea deșeurilor se încadrează în strategia mai amplă a UE de sustenabilitate. Bruxellesul vrea recuperarea materialele valoroase din bunurile aruncate pentru a le reutiliza.
În 2025, țările UE ar trebui să recicleze sau să „pregătească pentru reutilizare” cel puțin 55% din deșeurile municipale, conform legislației uniunii. România era, în 2022, pe ultimul loc la acest captilo, cu doar 12,3%.
Există și obiective specifice pe produse. De exemplu, cele 27 de țări ar trebui să recicleze cel puțin 65% din deșeurile de ambalaje. Cum ar fi recipientele de mâncare, ambalajele din hârtie și cutiile din carton. Dar și 65% din toate echipamentele electronice puse pe piața UE în ultimii trei ani. De la telefoane și tablete, la mixere electrice și aspiratoare.
Este greu de spus exact dacă regiunea este pe drumul cel bun pentru a atinge aceste obiective de sustenabilitate. Cele mai recente date ale biroului de statistică al UE, furnizate de guvernele statelor membre, sunt din 2022. Însă în vara anului 2023, Comisia Europeană a avertizat că majoritatea țărilor probabil nu vor atinge obiectivele.
În al doilea rând, cifrele vorbesc de la sine. În 2022, Germania, Austria, Slovenia și Olanda erau singurele țări care atinseseră obiectivele pentru deșeurile municipale din 2025. Belgia, Luxemburg și Italia erau aproape de linia țintă. Peste jumătate dintre țări își atingeau deja obiectivele privind ambalajele, însă. Între timp, doar Letonia, Slovacia și Bulgaria colectau cantitatea necesară de deșeuri electronice.
Plasticul, important în obiectivele de sustenabilitate
Bruxelles-ul a stabilit reguli stricte privind producția, utilizarea și reciclarea plasticului.
În 2025, țările UE ar trebui să colecteze 77% din sticlele de băuturi din plastic de unică folosință puse pe piață. Pentru a face lucrurile și mai ecologice, toate sticlele noi produse de anul acesta și vândute în Europa trebuie să includă cel puțin 25% plastic reciclat, conform politico.
Biroul de statistică al Comisiei nu raportează în prezent cifre doar pentru sticlele de băuturi. Dar unele companii din sector încearcă să demonstreze că modelele lor de afaceri oferă rezultate. România a reușit să obțină progrese în acest sens prins sistemul de garanție returnare Returo.
