Oligarhul Ilan Șor este acuzat de către Uniunea Europeană că a colaborat cu Moscova pentru a crea tulburări în fosta republică sovietică.
UE a anunțat ieri că a impus sancțiuni împotriva politicianului și afaceristului moldovean Ilan Șor, care a condus o serie de proteste în ultimele săptămâni împotriva guvernului pro-occidental al țării.
Conform unei noi liste publicate marți de către Consiliul European, Ilan Șor se va confrunta cu restricții financiare și de călătorie „având în vedere acțiunile sale care destabilizează Republica Moldova”. Potrivit oficialilor de la Chișinău, acestuia i se atribuie punerea în aplicare a unui plan rusesc de răsturnare a guvernului moldovean, care a fost zădărnicit în februarie. În paralel, în aprilie, un tribunal moldovean l-a găsit pe Șor vinovat de fraudă bancară în valoare de 254 de milioane de euro. Se presupune că fondurile provenite din aceasta și legăturile sale cu Moscova sunt folosite „pentru a crea în mod artificial tulburări politice în țară”.
În ordinul de sancționare al Consiliului UE, Partidul Șor al omului de afaceri moldo-israelian est acuzat că „este implicat în plata și instruirea persoanelor în scopul de a provoca dezordine și tulburări”.
Inamicii Chișinăului, pe lista UE
Pe lista publicată marți de CE figurează și Marina Tauber, membră a Partidului Șor în parlamentul moldovean, care a fost reținută la începutul acestei luni pe aeroportul din Chișinău, în timp ce încerca să părăsească țara. Tauber este acuzată că a ajutat în mod ilegal la finanțarea mișcării pro-Moscova.
Printre celelalte persoane sancționate se mai numără fostul șef al poliției, Gheorghe Cavcaliuc, politicianul Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri rus Igor Chaika, acuzat că a „canalizat bani” de la serviciul de securitate rus FSB către activiștii antiguvernamentali.
Ilan Șor și aliații săi politici se numără printre principalii organizatori ai demonstrațiilor împotriva guvernului și a președintelui Maia Sandu din septembrie anul trecut, Tauber luând cuvântul la mitingurile de protest. Protestatarii au avut ciocniri cu poliția și au fost efectuate mai multe arestări.
În februarie, Sandu a anunțat că Moldova a descoperit un efort al Rusiei de a organiza o lovitură de stat în fosta republică sovietică, care ar fi inclus „persoane antrenate militar, deghizate în civili, pentru a desfășura sabotaje, acțiuni violente, atacuri asupra clădirilor guvernamentale și luarea de ostatici”. Avertismentul a fost lansat în urma unor informații transmise de serviciile de securitate din Ucraina.
Moldova vrea cât mai repede în UE
Aleasă în 2020, Maia Sandu a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina, iar țara sa a primit statutul de candidat la UE.
Într-un interviu acordat recent pentru POLITICO, după un miting important de susținere a cererii de aderare a Republicii Moldova la UE, fostul economist al Băncii Mondiale a declarat că Bruxelles-ul ar trebui să accelereze procesul de admitere a acesteia ca stat membru.
„Aderarea la UE este cel mai bun mod de a ne proteja democrația și instituțiile. Fac apel la UE să ia o decizie privind începerea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului. Credem că avem suficient sprijin pentru a merge mai departe”, a declarat Maia Sandu.
Cu toate acestea, potrivit președintelui delegației Parlamentului European în această țară, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, „Moldova nu poate deveni membră a UE cu trupe rusești pe teritoriul său”. Aproximativ 1.500 de forțe ale Moscovei sunt staționate în regiunea separatistă Transnistria, de-a lungul graniței cu Ucraina, ca parte a unui conflict înghețat care a urmat căderii URSS.