Infofinanciar > Lumea la zi > UE și America Latină, în dezacord în privința Ucrainei! Ce să ne așteptăm de la Summitul de la Bruxelles
Lumea la zi

UE și America Latină, în dezacord în privința Ucrainei! Ce să ne așteptăm de la Summitul de la Bruxelles

UE și America Latină, în dezacord în privința Ucrainei! Ce să ne așteptăm de la Summitul de la Bruxelles
sursa foto politica externa

Nu s-a ajuns încă la un acord cu privire la menționarea sau nu a Ucrainei în comunicatul summitului și există doar o mențiune referitoare la un posibil acord comercial cu Mercosur.
Țările europene și cele din America Latină se află la mare distanță una de cealaltă în ceea ce privește Ucraina și un acord comercial cu Mercosur, cu doar 10 zile înainte de o reuniune la nivel înalt importantă care va avea loc la Bruxelles și care ar trebui să pună în evidență relațiile lor tot mai strânse.

Un proiect de declarație comună, consultat de POLITICO, arată că cele două blocuri nu se înțeleg în privința condamnării sau nu a războiului Rusiei din Ucraina, înaintea reuniunii din 17-18 iulie, care va reuni liderii celor 27 de state membre ale UE și ai celor 33 de țări din Comunitatea Statelor din America Latină și Caraibe (CELAC).

O contrapropunere din partea țărilor CELAC, trimisă diplomaților la începutul acestei săptămâni, a eliminat orice referire la războiul din Ucraina. În plus, țările CELAC au cerut reparații pentru ocupația colonială, după cum a relatat Euractiv și a confirmat un diplomat european care a văzut textul.
„Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă în mod evident independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și amenință ordinea internațională bazată pe reguli”, se arată în versiunea europeană a proiectului de declarație.
Propunerile concurente cu privire la Ucraina cristalizează diferențele clare care s-au manifestat în ultimele luni, în condițiile în care UE s-a alăturat Statelor Unite în susținerea Kievului cu tancuri, apărare aeriană, artilerie și muniție. În același timp, președintele Luiz Inácio Lula da Silva, din Brazilia, un puternic jucător regional, a respectat tradiția de nealiniere a națiunii sale și a acuzat Washingtonul – și nu Moscova – de agresiune.

Sugestia CELAC a stârnit suspiciuni la Bruxelles, în timp ce ambasadorii UE au încercat vineri să găsească modalități de a reduce diferențele de formulare a textului de 16 pagini. A ajunge la un acord asupra unei poziții comune a UE este deja un exercițiu dificil, în timp ce găsirea unei forme comune de exprimare cu un omolog atât de eterogen este și mai dificilă.

Fără acord?

Versiunea europeană a textului, care a purtat data de vineri, se referă doar cu un semn de introducere la discuțiile privind un acord comercial între UE și blocul Mercosur – care grupează Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay -, ceea ce înseamnă lipsa oricărei propuneri de formulare.

Discuțiile tehnice au fost încheiate în 2019, dar un apel al UE pentru garanții de mediu suplimentare a întârziat un acord care ar putea oferi un impuls binevenit economiei UE și ar putea reduce dependența sa de China.

Acest lucru reflectă, în parte, ambivalența din cadrul UE față de acordul Mercosur: Franța și Austria se numără printre țările care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la defrișările din bazinul Amazonului și la o posibilă creștere a importurilor de produse agricole din regiune. Oficialii de la Bruxelles au sperat să înregistreze progrese semnificative în ceea ce privește acordul Mercosur la summitul din iulie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând ca acesta să fie încheiat cât mai curând posibil.

Dar țările Mercosur au aruncat apă rece asupra acestei perspective: Bruxelles așteaptă o contraofertă din partea Mercosur privind un protocol suplimentar de durabilitate care să exprime preocupările Europei în materie de despădurire.

Lula, care tocmai a preluat conducerea rotativă a Mercosur, a calificat săptămâna aceasta aceste cerințe suplimentare drept „inacceptabile” și a cerut blocului să prezinte „un răspuns rapid și energic”. Textul de lucru elimină, de asemenea, referirile la propunerea de semnare a unui acord care reglementează relațiile dintre UE și 79 de țări din Grupul de state din Organizația Statelor din Africa, Caraibe și Pacific (OACPS).

Așa-numitul acord post-Cotonou a fost blocat din 2020 de Ungaria și, mai recent, de Polonia, care a fost acuzată că l-a ținut ostatic pentru a obține mai multe garanții într-o dispută internă a UE cu privire la cerealele ucrainene.

Un pasaj în care se salută sau se așteaptă cu nerăbdare semnarea acordului Post-Cotonou este unul dintre multele care sunt radiate în document, ceea ce indică faptul că diplomații încă mai au de lucru pentru a se pune de acord asupra acestui aspect și a multor altor paragrafe din text.