UE va deveni în curând cel mai mare exportator de grâu din lume. În plus, se preconizează o încetinire a creșterii cerealelor la nivel mondial, iar suprafața cultivată în Europa va scădea, de asemenea, conform unui nou raport. Se preconizează că în următorul deceniu creșterea la nivel mondial a cererii globale de cereale va fi mai lentă decât în deceniul trecut, din cauza scăderii cererii de furaje, a biocombustibililor și a altor utilizări industriale.
În Europa de Vest, se preconizează că utilizarea de cereale pe cap de locuitor va stagna sau chiar va scădea, din cauza creșterii încete a populației și a faptului că preferințele consumatorilor se vor îndepărta de produsele de bază. Aceste cifre, care prezintă proiecțiile privind cerealele în UE și în restul lumii, sunt detaliate în ultimul raport Perspective agricole 2023-32 publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Tendințe în materie de producție
Raportul arată că, în Europa de Vest, se preconizează o scădere a suprafețelor cultivate, deoarece orice creștere a producției vegetale este strict reglementată de politicile privind durabilitatea mediului și deoarece se așteaptă ca terenurile utilizate pentru fructe, legume și alte culturi să scadă. În Europa, raportul evidențiază faptul că majorarea veniturilor va reduce cererea pe cap de locuitor pentru alimentele de bază, în special pentru cereale, și va facilita astfel o schimbare a consumului către alimente cu o valoare nutritivă mai mare, mai ales în ceea ce privește produsele cu un conținut ridicat de micronutrienți, cum ar fi fructele, legumele, semințele și nucile. Se preconizează că UE va deveni cel mai mare producător de grâu până în 2032, depășind China, unde producția de grâu răspunde la scăderea cererii ca urmare a creșterii negative a populației.
UE, al doilea cel mai mare exportator de grâu, va reprezenta 17% din comerțul mondial în 2032, deși exporturile sunt proiectate sub volumele record din 2019 și 2022, potrivit celui mai recent raport Agricultural Outlook 2023-32. În comparație cu perioada de bază, se preconizează că UE își va menține cotele de piață internaționale, în principal din cauza creșterii limitate din regiunea Mării Negre. Cota de export a primilor cinci exportatori de porumb, SUA, Brazilia, Argentina, Ucraina și Rusia (depășind UE ca al cincilea mare exportator de porumb), va reprezenta 88% din comerțul total spre sfârșitul perioadei de proiecție.
În cadrul acestui studiu, au fost luate în considerare și alte cereale, dar și piața pe care vor intra. Astfel, se preconizează că Mexicul va deveni cel mai mare importator de porumb, deoarece creșterea importurilor în UE încetinește, iar importurile din China vor rămâne sub volumele mari din 2020 și 2021, care au făcut din această țară principalul importator. Se preconizează că primii cinci exportatori de cereale secundare, UE, Australia, Rusia, Canada și Argentina, vor reprezenta 78% din comerțul mondial până în 2032.
Utilizări ale cerealelor
Conform ultimului raport Agricultural Outlook 2023-32, în acest an, 41% din totalul cerealelor vor fi consumate de oameni și 37% vor fi folosite pentru hrana animalelor, restul de 22% urmând să fie utilizate pentru biocombustibili și alte utilizări. În timp ce UE este al doilea mare utilizator de făină proteică, se preconizează că va scădea consumul pe măsură ce creșterea producției animale încetinește și alte surse de proteine sunt din ce în ce mai mult folosite în hrana animalelor. În schimb, producția animală din Asia de Sud-Est este în creștere și se preconizează că va urca cererea de importuri de făină proteică. În UE, consumul de făină proteică se preconizează că va suferi o urcare într-un ritm mai lent decât producția animală, datorită îmbunătățirii eficienței furajelor.
În plus, produsele de origine animală, în principal cele de pasăre și lactate, sunt din ce în ce mai mult comercializate în UE ca fiind produse fără utilizarea de furaje provenite din culturi modificate genetic, impulsionate de marile lanțuri de magazine, ceea ce duce la o cerere mai mică de făină de soia. În UE, cea mai mare parte a producției de făină proteică provine din zdrobirea semințelor oleaginoase importate, în principal a boabelor de soia din Brazilia și SUA. Conform studiului, producția de alte semințe oleaginoase va crește într-un ritm mai lent decât în ultimul deceniu, din cauza concurenței tot mai mari a cerealelor pentru terenurile arabile limitate din China și UE, precum și a stagnării cererii de ulei de rapiță ca materie primă în producția europeană de biodiesel, conform Agriland .
