Liderii Armeniei și Azerbaidjanului vor purta discuții la Bruxelles în acest weekend, în timp ce cresc speculațiile conform cărora cele două părți ar putea semna un acord de pace după decenii de conflict violent. Negocierile cu miză mare au loc după discuțiile dintre cele două țări din Caucaz de la Washington.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, îi va găzdui pe președintele azer, Ilham Aliyev, și pe premierul armean, Nikol Pashinyan, a relatat luni Financial Times, citând surse diplomatice. Doi oficiali europeni au confirmat că discuțiile sunt planificate pentru 13-14 mai, dar agenda nu a fost încă prezentată oficial. Atât ministerul de Externe armean, cât și cel azer au refuzat să comenteze știrea.
Negocieri de pace
„Considerăm că aceasta este o continuare a eforturilor de normalizare a relațiilor armeano-azerbaidiene, o reluare a reuniunilor trilaterale în format Bruxelles și o continuare a discuțiilor de pace importante și pozitive care au avut loc la Washington săptămâna trecută”, a declarat un oficial al Comisiei Europene, vorbind sub protecția anonimatului pentru a discuta un subiect sensibil. Miniștrii de Externe din cele două foste republici sovietice s-au întâlnit la începutul acestei luni pentru negocieri mediate de secretarul de stat american, Antony Blinken. Apelurile pentru un acord de pace durabil au crescut după o serie de ciocniri violente recente de-a lungul graniței comune, la doar doi ani și jumătate după un război sângeros pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah, în care au murit mii de soldați armeni și azeri.
Chestiunea integrității teritoriale a fost în fruntea agendei negocierilor și, luna trecută, Pashinyan a indicat că Erevanul este pregătit să accepte suveranitatea azeră asupra Nagorno-Karabah, conform Politico. SUA afirmă că un acord de pace este la îndemână după discuțiile dintre Armenia și Azerbaidjan. Cele două țări au făcut „progrese tangibile” pentru a ajunge la un consens în cadrul discuțiilor din ultimele zile, a declarat joi secretarul de stat american, Antony Blinken, adăugând că un acord final este la orizont.
Washingtonul îi găzduiește în această săptămână pe miniștrii de externe ai celor doi rivali din Caucazul de Sud. Tensiunile dintre ei au reizbucnit după ce Azerbaidjanul a instalat un punct de control rutier la începutul coridorului Lachin, singura rută care leagă Armenia de teritoriul disputat Nagorno-Karabah. „În ultimele zile, cele două părți au discutat unele probleme foarte dure și au făcut progrese tangibile în ceea ce privește un acord de pace durabil”, a declarat Blinken la o sesiune de închidere a negocierilor bilaterale de pace. Acesta a adăugat că este convins de faptul că există un acord de pace la vedere și că Washingtonul va continua să ajute ambele țări să treacă linia de sosire.
Lupta pentru teritoriul Nagorno-Karabah
Karabahul este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar în care locuiesc în majoritate etnici armeni. Azerbaidjanul s-a angajat să mențină ruta deschisă ca parte a unui armistițiu mediat de Rusia în 2020, care a pus capăt unui război de șase săptămâni între cele două țări. Azerbaidjanul a declarat că a înființat un punct de control ca răspuns la ceea ce a spus că sunt livrări de arme armenești către Nagorno-Karabah. Erevanul neagă această acuzație. Marți, Kremlinul a declarat că orice efort de rezolvare a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan este binevenit, dar că baza oricărei soluții pe termen lung ar trebui să fie acordul de pace din 2020, mediat de Rusia.
Confruntarea este văzută ca un test al hotărârii Rusiei de a media disputele din regiune. Armenia, aliat oficial al Rusiei printr-un pact de autoapărare reciprocă, a cerut în mod repetat Moscovei să folosească forța sa de menținere a păcii pentru a opri ceea ce ea numește „încălcarea grosolană” a acordului de pace de către Azerbaidjan. Părțile au convenit să organizeze discuții la Moscova la un moment dat în viitor, deși nu a fost stabilită încă o dată. În ciuda anilor de încercări de mediere între ele, Armenia și Azerbaidjanul nu au ajuns încă la un acord de pace care să rezolve problemele dintre cele două națiuni, cum ar fi demarcarea frontierelor și returnarea prizonierilor, conform France 24 .
