Țările UE care refuză să primească migranți sau solicitanți de azil ar putea fi taxate cu până la 20.000 de euro pe cap de locuitor, potrivit unor propuneri radicale menite să reducă presiunea asupra țărilor de frontieră, inclusiv Italia și Grecia.
Miniștrii de interne din cele 27 de state membre vor participa la o întâlnire crucială la Luxemburg joi, pentru a discuta două propuneri-cheie, printre care un program de relocare pentru peste 100.000 de migranți pe an.
Propunerile se concentrează pe migrația neregulată către Europa, fiind discutat și un pachet separat de măsuri pentru a face față nivelurilor de migrație din timpul crizelor, cum ar fi izbucnirea războiului din Ucraina și anul 2015, când peste 1 milion de migranți au fost primiți de Germania.
Distribuție echitabilă a migranților
Două modificări discutate joi vizează o distribuție mai echitabilă a responsabilității pentru migrație între țările UE și răspunsul la solicitările Italiei și Greciei de implicare a celorlalte state membre în gestionarea migrației.
Polonia a declarat deja că nu va susține un program obligatoriu de relocare, vice-ministrul de externe Szymon Szynkowski vel Sęk numindu-l un „remediu fals”. Dar surse afirmă că diplomații din statele membre au convenit acum și „concluzia este că nu există relocare obligatorie”.
Politica va încerca în schimb să impună „solidaritate obligatorie”, având în vedere capacitatea țărilor gazdă de a primi migranți, având în vedere situații precum criza locuințelor din țări precum Irlanda sau Polonia, care găzduiește aproximativ 1 milion de refugiați ucraineni.
Taxă de 20.000 de euro pe cap de locuitor
Țările care nu pot participa vor trebui să contribuie la un fond central, care va fi utilizat pentru întărirea capacității financiare a țărilor care primesc migranți.
Diplomații au refuzat să comenteze rapoartele conform cărora taxa per capita ar fi stabilită la aproximativ 20.000 de euro. În schimb, se vor prezenta „o gamă de cifre” în fața miniștrilor adunați la Luxemburg mâine.
Ca stimulent pentru țările de frontieră, Spania, Italia, Malta, Grecia și Cipru, cunoscute sub numele de Med5, propunerile includ, de asemenea, limite pentru perioada de aplicare a „regulamentului Dublin”.
UE a fost de acord să își schimbe legile privind migrația și azilul după „mulți, mulți ani” de dovezi că regulamentul Dublin, care permitea țărilor să transfere migranți înapoi în țara în care au ajuns pentru prima dată, a eșuat.
Anul trecut, UE a primit 966.000 de cereri de azil, în creștere cu 50% față de 2021. Dezbaterile cu privire la faptul dacă regulamentul permitea returnarea migranților în Italia, Spania sau Grecia de către alte țări au fost pline de dificultăți.
În aprilie, o instanță olandeză a decis că returnarea migranților în Italia i-ar expune la „tratarea materială necorespunzătoare”, după ce Italia a declarat că nu dispune de suficientă capacitate în centrele de primire.
În decembrie anul trecut, autoritățile italiene au anunțat suspendarea temporară a transferurilor Dublin pe motiv că nu pot face față situației.
„Există o voință generală și o acceptare generală a faptului că am avut o situație nesustenabilă de mulți, mulți ani și că regulamentul Dublin nu funcționează”, a declarat un diplomat.
Reglementarea privind gestionarea migrației și azilului are ca scop înlocuirea regulamentului Dublin în timp ce o altă reglementare, cea privind procedurile de azil, va stabili standarde noi care trebuie atinse de statele membre în vederea eliminării „solicitărilor abuzive” și „armonizării regulilor privind conceptul de țară sigură”, scrie The Guardian.
