La o zi după ce președintele Vladimir Putin a declarat că este deschis la negocieri de pace cu Ucraina, ministrul rus de externe a susținut că atât administrația de la Kiev, cât și Occidentul au căutat să distrugă țara sa și că ucrainenii trebuie să îndeplinească cererile Moscovei sau armata sa o va face. Însă, Kievul și aliații săi occidentali au respins oferta lui Putin.
În timp ce forțele rusești loveau orașele ucrainene cu rachete, iar Moscova continua să ceară oficialilor statului invadat să recunoască faptul că armata sa a cucerit o cincime din țară, Kievul a spus că va lupta până când Rusia se va retrage.
„Propunerile noastre de demilitarizare și denazificare a teritoriilor controlate de regim, de eliminare a amenințărilor la adresa securității Rusiei care emană de acolo, inclusiv noile noastre terenuri, sunt bine cunoscute de inamic”, a declarat luni seara târziu, citat de agenția de presă de stat TASS, ministrul de externe Serghei Lavrov.
„Ideea este simplă: Îndepliniți-le pentru binele vostru. În caz contrar, problema va fi decisă de armata rusă”.
Scopul „operațiunii militare speciale”
Putin și-a lansat invazia în Ucraina pe 24 februarie, numind-o o „operațiune specială” pentru a „denazifica” și demilitariza Ucraina, despre care a spus că reprezintă o amenințare pentru Rusia.
Kievul și Occidentul spun că invazia lui Putin a fost doar o simplă acaparare imperialistă de teren. Statele Unite și aliații săi au impus sancțiuni radicale Rusiei pentru invazia sa și au trimis miliarde de dolari în asistență guvernului ucrainean.
Chiar săptămâna trecută, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski se afla în vizită la Washington, Statele Unite au anunțat o nouă asistență militară de 1,85 miliarde de dolari pentru Ucraina, inclusiv un transfer al sistemului de apărare aeriană Patriot, ceea ce a stârnit furia Moscovei.
„Nu este un secret pentru nimeni că obiectivul strategic al Statelor Unite și al aliaților săi din NATO este de a învinge Rusia pe câmpul de luptă ca mecanism de slăbire semnificativă sau chiar de distrugere a țării noastre”, a mai declarat Lavrov pentru TASS.
El a reiterat că Rusia și Statele Unite nu pot menține o legătură normală, dând vina pe administrația președintelui american Joe Biden, scrie Reuters.
În timp ce Moscova planificase o operațiune rapidă pentru a prelua controlul asupra vecinului său, războiul a ajuns acum în cea de-a 11-a lună, care este marcată de numeroase eșecuri rușinoase ale Rusiei pe câmpul de luptă.
În cel mai recent atac care a scos la iveală lacunele din apărarea antiaeriană a Rusiei, o dronă, despre care se crede că ar fi ucraineană, a pătruns luni la sute de kilometri prin spațiul aerian rusesc, provocând o explozie mortală la principala bază pentru bombardierele sale strategice.
Lupte crâncene
Forțele rusești sunt angajate de luni de zile în lupte aprige în estul și sudul Ucrainei, pentru a apăra teritoriile pe care Moscova a proclamat că le-a anexat în septembrie și care alcătuiesc regiunea industrială ucraineană Donbas.
În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene au respins atacurile rusești în zonele a două așezări din regiunea Luhansk și a șase din regiunea Donețk, a anunțat marți Statul Major al forțelor armate ucrainene.
În mesajul său video nocturn de luni, Zelenski a calificat situația de pe linia frontului din Donbas drept „dificilă și dureroasă”.
Oleh Zhdanov, un analist militar, a declarat că lupte grele au loc în jurul zonelor ridicate de lângă Kreminna, în regiunea Luhansk.
De asemenea, el a spus că luptele s-au intensificat de-a lungul Bakhmut și Avdiivka, la sud de regiunea Donețk, după o scurtă atenuare în zilele precedente.
„Arcul de foc din regiunea Donețk continuă să ardă”, a declarat Zhdanov într-o postare video pe rețelele de socializare.
Zelenski a declarat că, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene, aproape nouă milioane de persoane au rămas fără energie electrică. Această cifră se ridică la aproximativ un sfert din populația Ucrainei.
Serghei Kovalenko, șeful YASNO, care furnizează energie electrică Kievului, a declarat luni seara târziu că, deși situația energiei electrice s-a îmbunătățit în oraș, pene de curent vor continua.
„În timp ce reparațiile sunt în curs de desfășurare, opririle de urgență vor continua”, a declarat Kovalenko pe pagina sa de Facebook.
Spațiul aerian rusesc
Moscova a declarat luni că a doborât o dronă despre care se crede că ar fi ucraineană, provocând prăbușirea acesteia la baza aeriană Engels, unde au fost uciși trei membri ai serviciului. Ucraina nu a comentat incidentul, conform politicii sale obișnuite privind incidentele din interiorul Rusiei.
O dronă suspectă a lovit aceeași bază pe 5 decembrie.
Baza, principalul aerodrom pentru bombardierele pe care Kievul spune că Moscova le-a folosit pentru a ataca infrastructura civilă ucraineană, se află la sute de kilometri de granița ucraineană. Aceleași avioane sunt, de asemenea, concepute pentru a lansa rachete cu capacitate nucleară, ca parte a descurajării strategice pe termen lung a Rusiei.
Ministerul rus al Apărării a precizat într-un comunicat că niciun avion nu a fost avariat. Însă, mărturiile mai multor internauți ruși și ucraineni au afirmat că mai multe aparate de zbor au fost distruse.
Summit-ul lui Putin
Putin a găzduit luni, la Sankt Petersburg, liderii altor foste state sovietice pentru un summit al grupului Comunității Statelor Independente, pe care Ucraina l-a părăsit de mult timp.
Invazia Ucrainei a fost un test al autorității de lungă durată a Rusiei în rândul altor state ex-sovietice.
În remarcile televizate, Putin nu a făcut nicio referire directă la război, afirmând în același timp că amenințările la adresa securității și stabilității regiunii eurasiatice sunt în creștere.
„Din păcate, provocările și amenințările din această zonă, în special din exterior, nu fac decât să crească în fiecare an”, a spus el. „De asemenea, trebuie să recunoaștem, din păcate, că apar dezacorduri și între statele membre ale Comunității”, a adăugat liderul de la Kremlin.
