S-a dovedit de-a lungul timpului faptul că educația în România nu este atât de importantă. Cu atât mai puțin când vine vorba de educația online. Eurostat a publicat datele despre educația online din toate statele Uniunii Europei. România se află pe ultimul loc în cadrul acestui clasament.
În 2023, 30% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au declarat că au urmat un curs online sau au utilizat materiale de învățare online în cele trei luni anterioare sondajului. Aceasta reprezintă o creștere de 2 puncte procentuale față de 2022. Atunci, acest procent a fost la 28%.
Educația online, nivel ridicat în Țările de Jos
Dintre toți membrii UE, Țările de Jos au avut cea mai mare pondere (54%) de utilizatori de internet. Aceștia au făcut un curs online sau au utilizat materiale de învățare online. Următoarele în clasament sunt Finlanda (53%), Suedia (48%), Spania (47%) și Estonia (45%).
La polul opus, cursurile online sau utilizarea de materiale didactice online nu erau foarte frecvente în România (10%), Cipru (16%), Bulgaria și Grecia (ambele 17%) și Polonia (18%), conform ec.europa.eu.
În general, participarea la învățământul online în 2023 a crescut față de 2022. Ponderea persoanelor care fac cursuri online sau utilizează materiale de învățare online a crescut în majoritatea țărilor UE. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Țările de Jos (+12 pp), Suedia (+7 pp) și Malta, Estonia și Croația (toate trei +5 pp). Scăderi au fost observate în Grecia (-12 pp), Cipru (-5 pp), Austria și Slovenia (ambele -2 pp).
Dezavantajele educației online din România
Una dintre cele mai importante limitări ale sistemului românesc de educație online a fost lipsa de sprijin pentru elevii cu nevoi speciale. De asemenea, a fost și lipsa unei comunicări autentice, a contactului uman sau a interacțiunii între copii de aceeași vârstă. Din păcate, motivul care i-a împiedicat pe cei mai mulți copii să participe la cursurile online a fost lipsa echipamentelor tehnice. Mulți copii din zonele rurale sau din cartierele sărace nu dețineau un smartphone. Aceștia nu aveau acces la un laptop, o tabletă sau o imprimantă pentru a-și desfășura activitățile școlare de zi cu zi.
O altă limitare a sistemului de educație online a fost lipsa conexiunii la internet. Acest lucru s-a remarcat în special în mediul rural. În consecință, nu doar profesorii, ci și părinții și autoritățile române și-au exprimat îngrijorarea cu privire la elevii care au absolvit în anul universitar 2020-2021. Acest lucru se întâmplă din cauza calității educației primite.
Cursurile și școlarizarea online au început să se dezvolte la sfârșitul anilor 1990. Cu toate acestea, întregul sistem de educație online a trebuit să se dezvolte rapid în 2020 din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19). În România, multe unități de învățământ au trecut la cursuri online prin intermediul unor platforme. În ciuda disponibilității mijloacelor online și a evoluțiilor tehnologice, pandemia de coronavirus a prins sistemul educațional românesc destul de nepregătit. Nu au existat protocoale prestabilite și cu un sprijin mediu sau redus oferit personalului educațional. Cu alte cuvinte, la o lună de la prima închidere a instituțiilor de învățământ, cursurile online au fost implementate doar pentru șase din zece elevi.
