Consiliul Fiscal din România raportează faptul că țara noastră este în coada clasamentului când vine vorba de venituri bugetare și venituri fiscale raportate la Produsul Intern Brut (PIB). Anul trecut, ne-am clasat pe penultimul loc în rândul țărilor membre în Uniunea Europeană.
România nu este străină de această poziție, fiind al șaselea an consecutiv când ocupă acest loc în clasament după perioada 2016-2020. În același sens, deficitul bugetar stagnează în urma rezultatelor nesatisfăcătoare ale țării noastre privind eficiența și simplificarea aparatului administrativ de colectare a taxelor, aparat administrativ confruntat cu situații geopolitice și economice tensionate.
Pentru remedierea acestor cifre, Consiliul Fiscal susține necesitatea eforturilor susținute în direcția amplificării investițiilor în infrastructura administrației fiscale și, mai ales în tehnologia digitală pentru a asigura transformarea digitală a economiei. De asemenea, anul 2022 a debutat într-un context macroeconomic marcat de mari incertitudini, iar războiul din Ucraina a indus noi șocuri pe lanțurile de aprovizionare și producție, contribuind la încetinirea creșterii economice. Consiliul European (CE) estimează pentru țara noastră o creștere economică de 3,9% în 2022, peste proiecția Fonului Monetar Internațional (FMI) de 2,2%. Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată o creștere a inflației IPC care rămâne la o caloare estimată în două cifre, ajungând la nivelul de 12,5% până la finalul anului 2022.
Cifrele lui 2021, după pandemie
În anul 2021 s-a constatat o relativă ameliorare a cadrului de utilizare a fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, atât din perspectiva totalului cheltuielilor angajate, cât și din cea a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din acest fond, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Fiscal din România. Comparativ cu anul precedent, 2020, alocările totale din fondul de rezervă s-au diminuat cu 42,7%, transferurile către administrația centrală cu 64,8%, iar cele către autoritățile locale cu doar 12,8%. Consiliul Fiscal dorește astfel impunerea unei amenzi pentru legislația care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă.
În anul 2021, activitatea economică din România a înregistrat o creștere reală a PIB de 5,9%, marcând un proces de revenire rapidă către nivelurile pre-pandemie. Redresarea economică a fost impulsionată de consumul populației, contribuția pozitivă a variației stocurilor, a formării brute de capital fix și a consumului guvernamental, parțial contrabalansate de contribuția negativă a exportului net.
O economie românească în deficit
Consiliul Fiscal caracterizează anul 2021 printr-o evoluție ascendentă a inflației și de o majorare a deficitului de cont curent care a atins nivelul de 7% din PIB la finalul anului. Astfel, media deficitelor externe înregistrate în ultimii 3 ani a depășit pragul de alertă de 4% stabilit de Tabloul de bord european. Economia românească este caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene care implică provocări foarte mari pentru stabilitatea economică a țării.
Cu toate acestea, piața muncii a avut o evoluție pozitivă, numărul mediu de salariați crescând cu 1,5% față de anul anterior, ceea ce corespunde unei reduceri cu 0,5 pp a ratei șomajului BIM. Câștigul salarial mediu brut a continuat evoluțiile ascendente din anii anteriori, înregistrând un avans de 7% față de anul 2020.
Ce nu a prevăzut Guvernul
Guvernul României a implementat anul trecut două rectificări bugetare operate care au consemnat o amplă revizuire ascendentă a veniturilor bugetare, asta pe fondul unei recuperări peste așteptările inițiale a impozitelor amânate la plată de către companii în anul precedent, precum și sub impactul evoluțiilor macroeconomice mai favorabile decât se anticipase la elaborarea proiectului de buget.
Însă ceva a fost operat greșit, căci, cele două rectificări nu au prevăzut, cum ar fi fost necesar, o diminuare a deficitului bugetar țintit, veniturile suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli și chiar consemnându-se creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare. Această situație a complicat procesul de consolidare bugetară, cu atât mai mult cu cât o parte din veniturile suplimentare încasate în anul 2021 sunt temporare sau se datorează dinamicii ciclice favorabile a economiei, în timp ce o parte și mai însemnată din sporul de cheltuieli a fost generată de cheltuieli permanente.
Întreg raportul întocmit de Consiliul Fiscal din România poate fi consultat aici.
