Agricultorii români sunt nevoiți să accepte un preț micșorat pentru produsele din lactate din cauza importurilor din Ungaria, care, spre nemulțumirea fermierilor români, pătrund pe piața autohtonă cu prețuri mult mai mari, și culmea, găsesc și loc pe piața de procesare, în detrimentul consumatorilor și a producătorilor locali.
Potrivit lui Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici din județul Arad, diferența de preț dintre laptele din Ungaria și cel din România, ajunge chiar și până la un leu.
Dimitrie Muscă: ”Laptele din România este plătit cu doi lei”
”Păi laptele din România este plătit cu 2 lei la poarta fermei, laptele din Ungaria vine cu 2,70 lei, cu 2,90 lei, cu 3 lei. Am văzut eu, Muscă, facturi! Nu vă spun povești, nu vă spun de dragul de a mă afla în vorbe cu dumneavoastră!” Eșecul autorităților de a reglementa industria producătoare de lapte este cu atât mai mare cu cât crescătorii de bovine sunt nevoiți să-și sacrifice vacile de lapte din pricina faptului că nu pot livra materia primă pe piața de procesare.
” Tragedia este mare. În zona, mi se pare județul Botoșani, există un abator la care se stă cu vacile matcă, cu vacile de lapte, se stă la coadă pentru a fi sacrificate”.
În ciuda subvențiilor oferite de Petrea Daea, agricultorului Dimitrie Muscă, susține că ajutorul de la stat a venit prea târziu pentru că nu mai au de unde să procure furajele pentru animale, la care se adugă și seceta care a lovit România în această vară.
” Mare crimă! Irecuperabilă! Dar aici este tragedia! Este și mai mare – că vorbeam într-o zi și cu ministrul Agriculturii – și dacă se alocă bani, aici problema este că nu mai au furaj, nu mai au mâncare. Seceta care a fost, a dijmuit producția vegetală și nu au de unde să își propune mâncare”.
Muscă nu se rezumă doar la a blama faptul că agricultorii români nu mai pot accesa piața de procesare, acesta mai subliniază și efectele pe care le produs seceta ” Păi, eu am făcut 2 coase de lucernă în anul ăsta și alea de proastă calitate, în condițiile în care în mod normal fac 5 coase de lucernă. Gândiți-vă, nu au de unde Păi, eu am făcut 2 coase de lucernă în anul ăsta și alea de proastă calitate, în condițiile în care în mod normal fac 5 coase de lucernă. Gândiți-vă, nu au de unde”.
Fermierii sunt nevoiți să taie vacile pentru că nu au acces pe piața de procesare a laptelui
O primă consecință care se revarsă asupra fermierilor constă în faptul că fermierii sunt nevoiți să renunțe la capetele de bovine ”majoritatea le taie pentru că nu mai au ce să le dea de mâncare și se stă la coadă cu săptămânile pentru a ajunge vacile de lapte la tăiat. Domne, auzeam o statistică de 250.000 de vaci matcă în Țara Românească – vaci de lapte, potrivit agrointel.ro
Un alt vinovat pentru dezastrul care planează asupra fermierilor, în accepțiunea lui Muscă, este în imaginea multinaționalelor acesta își explică ipoteza astfel: ” Le-au închis și bine mersi și după ce le-au închis, ce s-a întâmplat? N-au mai avut ce să facă oamenii din proximitatea acelor fabrici și a trebuit să-și lichideze vacile.
Au ținut cât au ținut vacile pentru lapte de casă, dar le-au lichidat. Pur și simplu le-au tăiat, le-au vândut. Nu aveau unde își vinde producția. Deci ele au funcționat după ce le-au cumpărat multinaționalele –Albalact-ul și Covalact-ul și așa mai departe – un an, doi și le-au închis”.
Uniunea Europeană vinovată și ea pentru dezastrul din agricultura românească
Agricultorul arădean condamnă și Uniunea Europeană: ” Asta a fost o strategie gândită la nivel de UE. Au venit firmele, au cumpărat și au lichidat. Asta s-a întâmplat. Au rămas ele, câteva firme și acum dictează și nu mai au concurență. Eu vând lapte. Laptele meu cu 3,5 % grăsime îl vând cu 6 lei. 6 lei litrul de lapte la PET cu 3,5% grăsime. Celelalte supermarket-uri au laptele până la 10 lei. Gândiți-vă că în iarnă va fi și mai scump, pentru că în continuare vaci se lichidează, în continuare producția de lapte va scădea”.
În altă ordine de idei Dimitrei Muscă a adus în discuție și afirmația făcută de Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), prin care Cojocaru susținea în cursul lunii August că un kilogram de cașcaval va ajunge si pâna la 100 de lei.
” Spunea cineva că ajunge cașcavalul la 100 de lei kilogramul pentru că oricum s-a ajuns la peste 50 de lei kilogramul de cașcaval și acolo va ajunge. Nu va mai fi și totul va fi adus de afară. De aceea îți spun eu și fac presiune la Ministerul Mediului – încă o dată și revin – rugăminte! Domne, ajungeți la primul ministru. Dacă nu ne unim și dacă nu ne dăm mâna și rămânem tot timpul dezbinați cum am fost până acum, nu facem nimic! Trebuie să facem presiune”.
În ceea ce privește colaborările inter-ministeriale Muscă este de părere că există o fractură de comunicare între ministerul Agriculturii și Guvern. Petre Daea are habar de realitatatea agricolă din teren în timp ce Guvernul nu este capabil să înțeleagă nimic. Agricultorul arădean aduce în discuție din nu Uniunea Europeană și politica pe care o urmărește aceasta în materie de securitate alimentară.
” Eu cred că este o ruptură între Guvernul României și ministrul Daea, pentru că el știe ce se întâmplă, dar cei din guvern nu au înțeles nimic. Presiunea vine și de la nivel de UE. După părerea mea – adică am văzut când se face propagandă pentru lăcuste, pentru licurici, pentru gândaci de făină și așa mai departe. Nu e o tragedia asta, pentru că românul nu va mânca lăcuste și furnici și eu știu ce greieri dar se face presiune pe zootehnia românească, să se lichideze zootehnia românească”, și-a închis apologia Dimitrie Muscă.