Valeriani, în vârstă de 40 de ani, un emigrant născut în Georgia, o națiune din Caucazul de Sud, a declarat că a fost nevoit să se angajeze ca șofer atunci când afacerea sa imobiliară, cândva profitabilă, a început să aibă o scădere drastică de clienți pe fondul tulburărilor economice de după invazie.
„Anul trecut a fost cel mai rău din toate punctele de vedere”, a declarat șoferul de taxi Valeriani când a fost întrebat ce părere are despre viața din capitala rusă de când Kremlinul a ordonat intrarea tancurilor în Ucraina. „Toți moscoviții înstăriți au plecat, cei mai puțin înstăriți au rămas în urmă”, a declarat el pentru The Moscow Times, solicitând anonimatul pentru a-și proteja intimitatea. „Totul a avut de suferit ca urmare, de la restaurante la magazine și tot ce se află între ele”.
Un număr record de migranți au părăsit Rusia pentru a se întoarce în țările lor de origine din Asia Centrală și Caucazul de Sud – țări care trimit în mod tradițional bărbați și femei în vârstă de muncă în Rusia – ca urmare a războiului din Ucraina, a recesiunii economice și a sancțiunilor occidentale.
Deși unii au ales să treacă peste furtună la Moscova. În pofida izolării sale internaționale, capitala rusă rămâne o metropolă plină de viață, unde lucrătorii migranți sunt în continuare căutați.
Cholpon Beishembieva din Kirghizstan a declarat pentru The Moscow Times că a fost nevoită să se angajeze anul trecut la o băcănie din Moscova după ce jobul ei anterior în domeniul microfinanțării, care se baza pe clienții din Asia Centrală, a înregistrat o scădere a afacerilor.
„Jumătate din echipa mea a fost concediată imediat în primăvară”, a spus Beishembieva, în vârstă de 49 de ani, citând un chat de grup de la jobul ei anterior.
„O treime dintre foștii colegi s-au întors în Kirghizstan”, a spus ea.
Primul declin
Demografi independenți au prognozat că Rusia va înregistra primul declin al migrației în acest an – deși aceștia avertizează în legătură cu acordarea unei încrederi prea mari în cifrele oficiale.
Beishembieva spune că prețurile în creștere și salariile stagnante din Rusia înseamnă că ia în considerare posibilitatea de a se întoarce la Bișkek, capitala fostului Kirghizstan sovietic, pentru prima dată în ultimii 12 ani.
Economia Kirghizstanului, ca și cea a altor țări din Asia Centrală și Caucazul de Sud, depinde în mare măsură de remitențele trimise de migranții care lucrează în Rusia. „Dar rudele de acasă spun că prețurile au crescut și ele din cauza migranților ruși, în timp ce salariile sunt încă prea mici”, a declarat Beishembieva pentru The Moscow Times.
Măturătorul de stradă Farukh a fost de acord, spunând că slujba sa de josnicie din Moscova este mai bine plătită decât catedra de fizică pe care a deținut-o anterior la o universitate din Uzbekistanul său natal.
„Este totuși mai bine să lucrezi aici”, a declarat Farukh, în vârstă de 45 de ani, pentru The Moscow Times, în timp ce moscoviții treceau pe lângă el în timpul navetei de dimineață.
Întrebat dacă s-a gândit să se mute înapoi în Georgia, șoferul de taxi Valeriani a spus că dezrădăcinarea soției și a copiilor săi ar fi prea costisitoare după mai bine de un deceniu de viață la Moscova.
Principalul motiv pentru care mai mulți migranți nu au părăsit Rusia este forța rublei ca urmare a controalelor valutare impuse de Banca Centrală în martie, potrivit avocatului Dilshod Tuichiyev, specializat în cazuri de migrație.
Controalele au menținut rubla mult mai puternică decât ar fi fost altfel în urma sancțiunilor occidentale, ceea ce înseamnă că salariile exprimate în ruble sunt mult mai mari în țările străine.
„Dacă dolarul ar costa la fel ca atunci când a început războiul, probabil că nu ar mai exista migranți în Rusia”, a declarat Tuichiyev pentru The Moscow Times într-un interviu telefonic.
„Deci, în general, putem spune că migranții au reușit să câștige”.
Migranți pe frontul de luptă
Unii migranți din Rusia s-au oferit chiar să lupte voluntar în Ucraina, probabil stimulați de salariile mari oferite soldaților – în ciuda faptului că unele țări vecine, printre care Uzbekistan și Kirghizstan, și-au avertizat public cetățenii că, dacă se înrolează în forțele armate rusești, vor fi pasibili de urmărire penală în țara lor.
Autoritățile din Kirghizstan au declarat săptămâna trecută că au arestat un kârgâzgâz pentru că a participat la luptele din Ucraina.
Tuichiyev a declarat că migranții de muncă nu numai că sunt recrutați în Forțele Armate, dar sunt căutați și pentru lucrări de construcții mai bine plătite în teritoriile ucrainene anexate ilegal de Moscova anul trecut.
„Ei iau legătura cu mine în număr mic pentru a mă întreba dacă să plece sau nu”, a declarat Tuichiyev pentru The Moscow Times, adăugând că încearcă să-i convingă să nu plece.
„Pierdem contactul cu cei care sunt de acord”.
Valeriani, șoferul de taxi georgian, a evitat întrebările referitoare la faptul că se teme de înrolarea teoretică în forțele armate ruse.
„Mă voi duce dacă vor veni după mine”, a spus el.
Exodul migranților de la începutul războiului a cauzat probleme pentru multe afaceri din capitala rusă – și a fost deosebit de vizibil în timpul ninsorilor istorice care au lovit Moscova la mijlocul și sfârșitul lunii decembrie. Farukh și-a amintit cum echipa sa cu personal insuficient s-a străduit să mențină străzile libere.
La vremea respectivă, autoritățile municipale au legat lipsa forței de muncă de plecarea muncitorilor necalificați înapoi în țările lor de origine din Asia Centrală.
„Cred că majoritatea colegilor mei s-au speriat că vor fi trimiși la război”, a declarat Farukh pentru The Moscow Times. „Acum chiar avem nevoie de oameni”.
Beishembieva, lucrător în magazin, a declarat că a ajuns să se opună campaniei militare a Rusiei în Ucraina, deși inițial o susținea.
Ea a spus că majoritatea clienților săi ruși și echipa sa multietnică de la magazinul alimentar se opun în mod similar, cu o mică parte intens pro-război.
„Sunt oameni nevinovați care mor. Asta nu justifică denazificarea sau demilitarizarea”, a spus ea, referindu-se la motivele oficiale ale Kremlinului pentru invazie.
„Obișnuiam să râd de zicala ‘Lumea a luat-o razna’. Acum chiar cred că lumea a luat-o razna”.
