Infofinanciar > Lumea la zi > Un sfert din statele globului sunt în prag de faliment! Oficial ONU: „Este un scenariu catastrofic”
Lumea la zi

Un sfert din statele globului sunt în prag de faliment! Oficial ONU: „Este un scenariu catastrofic”

Un sfert din statele globului sunt în prag de faliment! Oficial ONU: „Este un scenariu catastrofic”
sursa foto dreamstime

Peste 50 dintre cele mai sărace țări în curs de dezvoltare sunt în pericol de a nu-și mai plăti datoriile și de a intra efectiv în faliment dacă lumea bogată nu oferă asistență urgentă, a avertizat șeful Programului de Dezvoltare al ONU, conform The Guardian.

Inflația, criza energetică și creșterea ratelor dobânzilor creează condițiile în care un număr tot mai mare de țări sunt în pericol de a nu-și mai plăti datoriile, cu efecte potențial dezastruoase asupra populației lor, potrivit lui Achim Steiner, șeful ONU pentru dezvoltare globală.

„În prezent, există 54 de țări pe lista noastră [a celor care riscă să intre în incapacitate de plată] și, dacă vom avea mai multe șocuri – ratele dobânzilor cresc și mai mult, împrumuturile devin mai scumpe, prețurile energiei, prețurile alimentelor – devine aproape inevitabil să vedem o parte dintre aceste economii în imposibilitatea de a plăti”, a declarat el.

Scenariul catastrofal la care poate fi supusă economia globală

„Iar acest lucru creează un scenariu catastrofal – uitați-vă la Sri Lanka [care a intrat în conflicte civile] cu toate implicațiile sociale, economice și politice pe care le implică acest lucru”.

Luând cuvântul la summitul Cop27 al ONU privind clima, Steiner a declarat că orice astfel de incapacitate de plată ar crea probleme suplimentare pentru rezolvarea crizei climatice. „Cu siguranță nu va ajuta la acțiunile [climatice]”, a spus Steiner, conform The Guardian.

Fără măsuri care să le ajute cu datoria, a avertizat el, țările sărace nu vor putea face față crizei climatice.

„Problema datoriilor a devenit acum o problemă atât de mare pentru atât de multe economii în curs de dezvoltare, încât rezolvarea crizei datoriilor devine o condiție prealabilă pentru accelerarea efectivă a acțiunilor climatice”, a spus el.

„Trebuie să injectăm lichidități specifice în țări pentru a putea investi în tranziția energetică și în adaptarea [la impactul fenomenelor meteorologice extreme].”

Încălzirea climatică va accelera falimentul statelor sărace

Criza climatică agravează și mai mult problema, a avertizat el, deoarece țările se confruntă cu efecte tot mai mari ale vremii extreme. Țările sărace nu primesc finanțarea care le-a fost promisă de către lumea bogată, dar se confruntă cu un pericol tot mai mare de furtuni, inundații, secete și valuri de căldură.

Steiner a avertizat că unele țări în curs de dezvoltare riscă să renunțe la discuțiile ONU privind schimbările climatice dacă guvernele țărilor dezvoltate nu reușesc să respecte o promisiune de lungă durată făcută națiunilor sărace de a acorda asistență în valoare de 100 de miliarde de dolari (86 de miliarde de lire sterline) pe an, pentru a le ajuta să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la efectele fenomenelor meteorologice extreme.

„În cazul în care Cop27 nu oferă o cale convergentă în ceea ce privește cele 100 de miliarde de dolari, cred că multe țări în curs de dezvoltare vor pleca de la Sharm el-Sheikh cel puțin cu gândul la angajamentele lor față de procesul global privind clima”, a declarat el. „Și spun asta foarte intenționat, pentru că nu înseamnă că vor înceta să mai facă lucruri acasă, ceea ce fac deja.”

Țările ar putea să își încetinească eforturile, a avertizat el. „O parte din accelerarea capacității noastre de a face față schimbărilor climatice are ca premisă faptul că toate țările trebuie să facă ceva. Așadar, cel mai mare risc este să încetinim din nou lucrurile, unii ar spune chiar mai mult.”

Dar țările în curs de dezvoltare au luat deja propriile măsuri pentru a face față crizei climatice, a adăugat el.

„Lumea în curs de dezvoltare investește deja mai multe ori 100 de miliarde de dolari pentru a contribui la accelerarea tranziției energetice. Pentru un contribuabil din Londra, Berlin sau Paris, întrebarea este de ce ni se cere să plătim pentru tot ceea ce se întâmplă în afara țării noastre, în țările în curs de dezvoltare?