La șaisprezece luni de la începutul invaziei rusești în Ucraina, după ce administrația Biden a condus Occidentul în aplicarea unor ample campanii de sancțiuni și a încercat să îl izoleze pe Vladimir Putin, SUA continuă să cumpere uraniu îmbogățit de la Moscova pentru centralele sale atomice.
Companiile americane care exploatează reactoare nucleare pentru a produce electricitate plătesc un miliard de dolari pe an către Rosatom, compania de stat rusă care furnizează uraniul și care are legături strânse cu aparatul militar al lui Vladimir Putin.
Conform analiștilor americani, dependența SUA de Rusia în acest domeniu este îngrijorătoare, în condițiile în care, în prezent, energia nucleară generează mai mult de jumătate din electricitatea americană din surse regenerabile. Importanța energiei nucleare va crește în viitor dacă se dorește decarbonizarea economiei americane, având în vedere limitările tehnice ale altor surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară. Energia eoliană și cea solară sunt intermitente, în timp ce energia nucleară generează electricitate într-un ciclu continuu.
Experții sunt de acord că exploatarea energiei atomice în aplicațiile civile a intrat într-o fază de renaștere. La orizont se întrevede apariția fuziunii magnetice, o energie nucleară curată (fără deșeuri) și care nu va avea nevoie de uraniu. Dar nu suntem încă acolo.
Între timp, uraniul îmbogățit rămâne indispensabil pentru a alimenta actuala generație de reactoare. Iar fără aprovizionarea din Rusia, multe dintre reactoarele americane s-ar opri. Mai exact, o treime din tot uraniul îmbogățit utilizat în SUA provine de la filialele companiei rusești Rosatom. Cea mai mare parte a restului este importată din Europa; iar doar o mică parte rămasă este produsă de un consorțiu anglo-germano-olandez care deține uzine pe teritoriul american.
Americanii sunt victimele propriilor decizii
Dependența centralelor americane de Rosatom are o geneză geopolitică ce datează de după destrămarea Uniunii Sovietice, când timp de ani de zile guvernele american și rus s-au înțeles de minune.
Pe atunci, SUA doreau să faciliteze relansarea economiei rusești. De asemenea, au dorit să ajute Moscova să își gestioneze industria nucleară și arsenalele atomice, promovând o tranziție fără probleme de la utilizarea militară la cea civilă a capacităților sale de producție de uraniu îmbogățit.
Așa se face că SUA, după ce a fost mult timp principalul producător de uraniu îmbogățit, și-a dezmembrat practic propria industrie pentru a se baza pe livrările de la Moscova.
Astăzi, nu mai există nicio companie cu adevărat americană activă în acest lanț de aprovizionare. Există planuri de reconstruire a unei autonomii naționale în domeniul uraniului îmbogățit, dar va fi nevoie de mult timp pentru a ajunge acolo. Între timp, cele două națiuni sunt prizoniere ale acestui paradox.
O lume plină de contradicții
SUA rămâne dependentă, pentru un sector strategic, de o națiune pe care o consideră un adversar periculos și pe care încearcă să o izoleze din punct de vedere economic.
Dar nu mai puțin surprinzătoare este contradicția rusă. Putin ar putea lovi economia americană cu o contra-sancțiune puternică dacă ar ordona diverselor filiale ale Rosatom să înceteze toate livrările de uraniu îmbogățit către imperiul Unchiului Sam.
De ce nu face acest lucru? Ce mai așteaptă? O va face vreodată? Sau a decis că nu i se potrivește?
La o privire mai atentă, lumea de astăzi este plină de aceste contradicții. Pentru că ea a fost construită începând cu 1989-1991 pe un scenariu foarte diferit de interdependență, de creștere a comerțului, de complementaritate între națiuni. A demonta totul, a da înapoi, a construi o lume bazată pe alte principii, a face să prevaleze rațiunile de securitate asupra celor de conveniență economică, este într-adevăr complicat. Suntem abia la începutul acestei noi călătorii, conform Corriere della Sera.
