La un an de la declanșarea invaziei ruse, guvernul Chinei a prezentat un plan de pace în 12 puncte, întâmpinat cu prudență de către Ucraina. Beijingul a făcut apel la discuții de pace între cele două părți beligerante, îndemnând Rusia și țările NATO să evite escaladarea nucleară.
Documentul de poziție în 12 puncte privind Ucraina a fost publicat de guvernul chinez vineri dimineață, cu ocazia primei aniversări a invaziei Rusiei și înainte de un discurs așteptat al președintelui Xi Jinping.
Planul, pentru care Ucraina nu a fost consultată, a fost salutat cu prudență de Kiev, dar a fost criticat de oficialii americani și de unii analiști care au remarcat legăturile tot mai strânse dintre China și Rusia. Confirmate de vizita de miercuri la Moscova a șefului diplomației chineze, Wang Yi, fost ministru de Externe al Chinei, în prezent directorul Oficiului Comisiei Centrale pentru Afaceri Externe a Partidului Comunist. Cu ocazia întâlnirii avute cu președintele Vladimir Putin, Wang Yi a promis un parteneriat mult mai strâns între cele două țări.
China își asumă „un rol constructiv” în procesul de pace
Documentul de poziție, catalogat ca anodin de analiștii politici, afirmă că pentru reluarea negocierilor de pace comunitatea internațională ar trebui să „creeze condiții și platforme” și susține că Marea Republică Populară Chineză va continua să „joace un rol constructiv în această privință”.
Planul nu a oferit și măsuri specifice, dar a inclus un limbaj ferm care se opune „amenințării sau utilizării” armelor nucleare. „Trebuie prevenită proliferarea nucleară și evitată criza nucleară. China se opune cercetării, dezvoltării și utilizării armelor chimice și biologice de către orice țară, în orice circumstanțe”, se arată în documentul citat.
China nu și-a adresat sugestiile către o anumită parte a conflictului, solicitând în schimb tuturor părților să „rămână raționale și să dea dovadă de reținere” și să „respecte cu strictețe dreptul umanitar internațional, să evite atacarea civililor sau a instalațiilor civile, să protejeze femeile, copiii și alte victime ale conflictului”.
Mesaje disimulate la adresa Occidentului
Limbajul în care este redactat planul de pace pare să fie îndreptat împotriva Occidentului. Documentul avertizează de exemplu împotriva „extinderii blocurilor militare”, o referire aparentă la NATO. Și îndeamnă toate părțile să „evite să alimenteze focul și să agraveze tensiunile”, o formulare care reflectă limbajul pe care oficialii de la Beijing l-au folosit în mod repetat pentru a critica sprijinul acordat de SUA Ucrainei.
Guvernul Chinei s-a prezentat ca o parte neutră, capabilă să atenueze tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, a refuzat să condamne invazia Rusiei în Ucraina, acuzând în schimb Occidentul de inflamarea tensiunilor, iar unii înalți oficiali și-au exprimat în mod repetat sprijinul explicit pentru obiectivele Rusiei.
Beijingul analizează posibilitatea livrării de arme Moscovei
Săptămâna aceasta, guvernul SUA a declarat că deține informații care sugerează că Beijingul ia în considerare furnizarea de arme Rusiei, iar vineri un raport al Der Spiegel a afirmat că Moscova se află în negocieri cu o companie chineză pentru furnizarea unor cantități mari de drone de atac. Oficialii chinezi au respins afirmațiile SUA ca fiind calomnii nefondate și încă nu au comentat investigația apărură în presa germană.
Tot vineri, Beijingul s-a abținut – pentru a patra oară – de la un vot la ONU prin care se cerea retragerea Rusiei din Ucraina. Aceasta în contextul în care, în planul de pace publicat vineri, Beijingul susține cererea de respectare a suveranității naționale și a „integrității teritoriale”, dar și de încetare a sancțiunilor economice.
Vorbind pentru CNN, consilierul de securitate națională al Administrației Biden, Jake Sullivan, a respins o mare parte din conținutul documentului. „Prima mea reacție la el este că s-ar putea opri la punctul unu, care este acela de a respecta suveranitatea tuturor națiunilor”, a precizat consilierul de securitate.
Planul de pace, o compilație de declarații contradictorii
Bonnie Glaser, expert în China la German Marshall Fund, cu sediul în SUA, a declarat că documentul a fost în mare parte un rezumat al pozițiilor și declarațiilor sale anterioare, care erau „pline de contradicții”. „Beijingul pretinde că susține suveranitatea Ucrainei, dar nu a criticat anexările de către Rusia a teritoriului ucrainean”, a precizat Glaser.
De asemenea, expertul German Marshall Fund a remarcat că ultimul dintre cele 12 puncte, care afirmă că Beijingul este pregătit să ajute la reconstrucția post-conflict, „sună ca și cum China ar fi dornică să își introducă [întreprinderile de stat] în Ucraina, atât pentru a face profit, cât și pentru a promova influența chineză prin mijloace comerciale și economice”.
La rândul său, Drew Thompson, cercetător la Lee Kuan Yew School of Public Policy și fost oficial al Departamentului de Apărare al SUA, a declarat că declarația este lipsită de credibilitate. „Fără a specifica necesitatea de a returna teritoriile pe care Rusia încearcă să le anexeze, declarația Beijingului nu este un plan, ci o declarație de principii anodine pe care China însăși nu le urmează, cum ar fi opoziția față de coerciția economică în cazul unor diferende politice”, a spus Thompson.
Statele eurasiatice de tem de Moscova
Din perspectiva lui Niva Yau, cercetător senior la Academia OSCE din Bișkek, Kârgâzstan, documentul se adresează unui public care dorește să „rămână pasiv” în conflict, dar ar putea avea ramificații mai largi în Eurasia, în special în fostele state sovietice care urmăresc îndeaproape dezastrul umanitar.
Punctele „reci și detașate” ale Chinei indicau că Beijingul se află în continuare de partea Rusiei și că nu va fi un partener de încredere pentru acestea în viitor, a subliniat Yau.
„Multe țări din Eurasia au ajutat Ucraina în mod direct și indirect. Chiar și Kazahstanul, care acum se îngrijorează cu adevărat de ceea ce ar putea însemna agresiunea Rusiei pentru propria suveranitate. Pentru Eurasia, războiul nu este pur și simplu o mare rivalitate geopolitică, ci consecințele sale dictează capacitatea și ambiția Rusiei în viitor”, a mai precizat cercetătorul din Kârgâzstan, citat de The Guardian.
