La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, guvernele europene pun la îndoială impactul sancțiunilor, după ce acestea nu au avut niciun efect asupra războiului.
Logo-ul de pe ambalajele de fast food din Moscova scrie acum „Vkusno i tochka”. Dar tinerele care se înghesuie în fața restaurantului de lângă Piața Roșie încă îl numesc după vechiul său nume: МcDonald’s. În ciuda rebrandingului, mâncarea are același gust ca întotdeauna, spun ele. Dar golul lăsat în urmă de alte nume occidentale este mai greu de înlocuit.
În mall-ul din spatele lor, vitrinele unor mărci de modă precum H&M și Zara sunt acum închise. Unele dintre sancțiunile care au lovit Rusia după invazia din Ucraina de la 24 februarie anul trecut, cum ar fi înghețarea sistemului internațional de plăți SWIFT, au fost impuse de guvernele occidentale. Altele, cum ar fi ieșirea McDonald’s, sunt rezultatul unor decizii ale firmelor multinaționale.
Pentru tinerele femei aflate în pauza de prânz, toate sancțiunile au avut același efect asupra vieții lor de zi cu zi. „Ne-am născut în epoca frontierelor deschise, iar acum suntem din nou izolați de lume. Există acest sentiment de Război Rece, este deprimant”, a declarat Marina, în vârstă de 22 de ani, o angajată a unui muzeu, care a cerut să nu-și spună numele de familie de teama repercusiunilor.
Cei mai înfocați susținători ai Ucrainei doresc ca Occidentul să ia măsuri noi, mai dure, asupra Moscovei. „Deficitul bugetar rusesc este în creștere, veniturile din petrol și gaze s-au înjumătățit, componentele sunt greu de găsit, hamburgerii McPutin sunt groaznici”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru POLITICO.
Sancțiunile nu și-au atins obiectivul
Pentru alții, obiectivul nu a fost atins. „Ca să spunem lucrurilor pe nume, scopul sancțiunilor este de a pune capăt războiului”, a declarat Michael McFaul, profesor la Universitatea Stanford și care a studiat sancțiunile occidentale asupra Rusiei. „Războiul nu s-a încheiat”, a declarat el. „Asta înseamnă că sancțiunile nu și-au atins obiectivul stabilit”.
Majoritatea diplomaților și oficialilor UE implicați în politica europeană de sancțiuni au subliniat că obiectivul nu a fost niciodată, în mod realist, de a determina Rusia să-și retragă trupele. În schimb, scopul a fost acela de a slăbi puterea de război a Kremlinului, refuzându-i lui Putin finanțarea de care are nevoie pentru avansarea invaziei.
Dar, în ciuda previziunilor timpurii, economia rusă nu s-a prăbușit ca urmare a înghețării comerțului occidental. Intervențiile oportune ale Băncii Centrale a Rusiei, veniturile provenite din exporturile de energie rămase și orientarea către noi piețe au amortizat lovitura.
La un an de la începerea războiului, acest lucru ridică întrebarea: A meritat cu adevărat tot efortul și greutățile economice pe care le-a suferit Europa? Dezbaterea este una actuală, în timp ce UE se gândește la cea de-a zecea rundă de sancțiuni înainte de aniversarea invaziei rusești, la 24 februarie.
„Adesea, există așteptări foarte mari cu privire la ceea ce pot obține sancțiunile pe termen scurt și împotriva agresiunii militare”, a declarat Maria Shagina, cercetător la Institutul Internațional pentru Studii Strategice. „Pentru cei care se așteptau ca sancțiunile să pună capăt războiului, aceasta a fost o iluzie”.
Efectul de șoc
Primul val de pedepse economice împotriva Rusiei a fost fără precedent prin mărimea și viteza sa de aplicare. UE a aprobat două pachete de sancțiuni de mare anvergură imediat după invazia din 24 februarie. Un al treilea pachet a urmat o săptămână mai târziu și a exclus o serie de bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT, o măsură de neconceput înainte de război. „Invazia a fost atât de neprovocată și atât de brutală. A existat o mare unitate pentru a reacționa foarte puternic”, a declarat un diplomat UE.
În lunile care au urmat, un pachet de sancțiuni a urmat rapid altuia. Dar, în culise, lucrurile s-au complicat rapid.
Unele țări din UE au început să se opună măsurilor care le-ar fi afectat prea mult propriile economii. Petrolul și gazele, sursele vitale de venituri din export ale Rusiei, au fost inițial lăsate în pace, spre disperarea Poloniei și a statelor baltice, cei mai fermi susținători ai Ucrainei din UE.
La mai puțin de o lună de la invazia Rusiei în Ucraina, diplomații europeni vorbeau deja despre „oboseala creată de sancțiuni”. Atunci când Bruxelles a încercat să sancționeze țițeiul rusesc, s-a declanșat o luptă internă, care a durat o lună de zile, pentru a convinge toate țările UE să se alăture. În cele din urmă, Viktor Orbán, premierul Ungariei a semnat planul, dar numai după ce a obținut o scutire majoră.
Toate acestea au servit la atenuarea loviturii asupra economiei Rusiei. De asemenea, sancțiunile privind combustibilii fosili au fost însoțite de perioade de tranziție, oferind Rusiei destul timp pentru a se adapta și pentru a-și reorienta exporturile către alte părți ale lumii. „Ai nevoie de un efect de șoc pentru a fi mai eficient, pentru a priva ținta de această perioadă de adaptare”, a spus Shagina.
UE continuă să susțină economia rusească
În timp ce anul trecut economia rusă s-a contractat cu până la 4,5% conform Băncii Mondiale, sau cu până la 2,2% conform evaluării Fondului Monetar Internațional, previziunile sugerează că pagubele vor fi mai puțin grave anul acesta. Potrivit FMI, economia ar putea crește chiar și cu 0,3 la sută.
„Multe firme au plecat, importurile s-au prăbușit”, a declarat Maria Demertzis de la think thank Bruegel. „Dar PIB-ul nu este de -15%, așa cum sperau unii la început.”
Exporturile rusești nu s-au oprit, deoarece sunt în mare parte determinate de energie. Chiar dacă UE a redus în mod constant achizițiile de energie de la Moscova, creșterea prețurilor a însemnat că fluxurile de numerar către Rusia au rămas ridicate.
„UE nu a încetat să cumpere energie rusească. De ce suntem surprinși că economia rusă nu s-a prăbușit?”, a declarat Demertzis. „A fost o alegere pe care UE a făcut-o, care a dus la susținerea economiei rusești”, scrie Politico.
