Premierul ungar, Viktor Orbán, întârzie ratificarea aderării Finlandei și Suediei la NATO. Pentru ca un stat să poată adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, toate statele membre existente trebuie să își dea acordul.
Până în prezent, toți membrii au făcut acest lucru în cazul Finlandei și Suediei, dar decizia Ungariei este încă așteptată. Premierul Viktor Orbán nu se arată a fi în favoarea aderării celor două state nordice, din motive politice cu privire la legăturile sale cu Moscova.
La 18 mai 2022, Finlanda și Suedia au înmânat simultan secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, scrisorile oficiale de cerere de aderare la Alianța Nord-Atlantică. La summitul de la Madrid din 29 iunie, șefii de stat și de guvern din cadrul NATO au adresat o invitație Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței. Protocoalele de aderare pentru cele două țări au fost semnate la 5 iulie, după finalizarea negocierilor de aderare. Protocoalele trebuie acum să fie ratificate de către toți aliații, în conformitate cu procedurile naționale ale acestora.
Aderarea Suediei și Finlandei nu este în interesul Rusiei
„În cercurile politice ungare, au apărut zvonuri potrivit cărora asta s-ar putea datora Rusiei, din cauza strânselor relații dintre Orbán și Putin”, a declarat pentru EUObserver Agnes Vadai, o europarlamentară din partea Partidului Socialist din Ungaria, de opoziție.
„Aderarea suedezilor și finlandezilor ar întări NATO, deci acest lucru nu este în interesul Rusiei“, a mai spus ea.
Cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Madrid, din luna iunie, statele membre ale NATO au aprobat în unanimitate aderarea celor două țări.
Ambele țări nordice participă deja la reuniunile NATO în calitate de invitate, dar nu se pot înscrie în clauza vizând apărarea reciprocă până când toate cele 30 de state membre ale NATO nu vor ratifica lărgirea organizației, relatează HotNews.
„Aceasta a fost cea mai rapidă ratificare de până acum din istoria recentă a NATO”, a declarat un oficial din partea organizației.
Între timp, președintele finlandez a subliniat că aderarea lor la NATO depinde în mare parte de Turcia. Despre Ungaria, el a spus doar că Budapesta are dispute cu UE. Prin urmare, el nu consideră că aprobarea Ungariei este o decizie automată, dar nu își face griji din cauza Budapestei.
„Guvernul suedez nu consideră că Ungaria are motive de îngrijorare în privința ratificării cererilor de aderare ale Suediei și Finlandei”, a declarat Ministerul suedez de Externe, acesta adăugând că “ministrul de Externe, ministrul Justiției și ministrul Apărării din Ungaria au afirmat clar că sprijină cererile de aderare ale Suediei și Finlandei”.
„De asemenea, Orbán este în relații strânse cu Ankara, și nu doar politice, ci și în privința afacerilor, iar Erdogan nu dorește să rămână drept singurul membru al NATO care blochează aderarea (finlandezilor și suedezilor)“, a mai spus ea.
„Poate că Erdogan a fost cel care i-a cerut lui Orbán să-i facă o favoare, pentru că nu voia să rămână singur în decizia legată de Finlanda și Suedia. În astfel de cazuri, desigur, este mai bine să ai ca partener un stat membru al UE. Nu este nevoie să intrăm în detalii despre câte înțelegeri au încheiat între ei în ultimii ani acești doi politicieni, atât de asemănători în obiceiurile lor politice. Încă un mic favor ar putea consolida și mai mult această prietenie”, a subliniat Vadai.
Parlamentul ungar amână ratificarea
„Atunci când delegații finlandezi și suedezi le-au pus întrebări legate de amânare, pe vremea când eram la Kigali, ei au spus că asta se datorează unor ‘probleme practice’ aflate pe agenda parlamentară, dar pur și simplu, acest lucru nu e adevărat”, a mai adăugat ea, referindu-se la discuția de culise din timpul conferinței parlamentare internaționale de la Kigali, de la sfârșitul acestei săptămâni, la care ea a participat.
„Nu era adevărat”, a mai spus ea, “din cauză că Parlamentul Ungar, care și-a reluat lucrările pe data de 26 septembrie, după vacanța de vară, ar fi putut să voteze deja problema pe 4 octombrie, dacă Orbán ar fi dorit-o. Cu o majoritate clară, procedura ar fi putut fi finalizată în 24 de ore, și încă rapid”.
Vadai a mai spus că Orbán nu poate bloca procesul la nesfârșit, dat fiind marele sprijin de care lărgirea organizației prin aderarea nordicilor se bucură în Occident.
„El știe că, în calitate de membru al UE și al NATO, nu poate face asta”, a subliniat ea. „Asta e totodată în sprijinul intereselor de securitate ale Ungariei”, a mai spus parlamentara, fost ministru al apărării în guvernul „din umbră”.
Există de asemenea îngrijorarea că președintele turc nu va ratifica decizia de aderare decât după viitoarele alegeri din 2023, și că premierul ungar ar putea să susțină această mișcare, încetinind considerabil procesul de aderare al celor două state nordice.
„Suedia este angajată într-un dialog continuu cu Turcia și cu Finlanda în vederea unui acord trilateral (pe tema cooperării împotriva terorismului), semnat cu ocazia summitului NATO de la Madrid”, a declarat ministerul suedez. “Sunt de așteptat noi întrevederi”, a mai adăugat instituția. Ministerul finlandez de Externe a refuzat să comenteze informațiile.