Ungaria a blocat statele membre ale Uniunii Europene să emită o declarație comună cu privire la un mandat de arestare internațional împotriva președintelui rus Vladimir Putin.
Veto-ul Budapestei a însemnat că șeful diplomației UE, Josep Borrell, a publicat în schimb o declarație în nume propriu „luând act” de decizia Curții Penale Internaționale.
„UE consideră că decizia Curții Penale Internaționale de Justiție este un început al procesului de responsabilizare și de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crimele și atrocitățile pe care le ordonă, le permit sau le comit în Ucraina”, a afirmat Borrell în declarația publicată duminică seara. Miniștrii de justiție din UE au emis luni propria declarație de susținere a deciziei CPI, pe care Ungaria nu a semnat-o.
CPI a emis un mandat de arestare împotriva lui Putin
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al comisarului său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru presupuse crime de război legate de răpirea de copii din Ucraina. Oficialii de la Kiev investighează peste 16.000 de cazuri suspecte de deportare forțată a minorilor, a declarat săptămâna trecută președintele Volodimir Zelenski, iar până în prezent doar aproximativ 300 de copii au fost aduși înapoi acasă.
Mandatele sunt deocamdată mai mult simbolice, iar Moscova a respins această măsură. Ungaria nu a fost în măsură să răspundă imediat la o solicitare de comentarii a publicației Bloomberg, iar un purtător de cuvânt al lui Borrell a declarat că serviciul de afaceri externe al UE nu comentează metodele interne de lucru.
Poziția Budapestei va fi probabil abordată atunci când liderii UE se vor reuni la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Proiectul de concluzii văzut de Bloomberg prevede în prezent că consiliul liderilor „ia act de mandatele de arestare emise recent de Curtea Penală Internațională, împotriva președintelui Rusiei și a comisarului său pentru drepturile copilului, pentru crima de război de deportare și transfer ilegal de copii ucraineni din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia”. Această formulare este similară cu cea folosită de Borrell.
Este probabil ca mai mulți lideri să ceară un limbaj mai puternic, au spus mai multe persoane autorizate. Mai mulți lideri UE au salutat deja decizia CPI în mod individual atunci când a fost emisă săptămâna trecută. Luni, 26 de miniștri ai justiției din UE au emis o declarație de susținere a investigației CPI, pe care Ungaria nu a semnat-o.
Ungaria nu vrea să trimită muniție în Ucraina
Ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a declarat că țara sa nu se opune deciziei altor state europene de a sprijini Ucraina prin armament, însă Ungaria nu dorește să trimită muniție la Kiev, deoarece țara vecină și-a asumat un caracter neutru vizavi de războiul Rusiei.
„Ungaria nu livrează arme (…), noi vrem pace”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă în cursul unei reuniuni în care Uniunea Europeană a aprobat alocarea a 2 miliarde de euro pentru achiziţionarea şi livrarea de muniţii de artilerie Ucrainei, scrie agenția MTI.
„De aceea noi nu participăm… Nu livrăm muniţie Ucrainei, nici nu-i împiedicăm pe alţii să facă ce vor”, a conchis el. Contribuţia Ungariei la Instrumentul European pentru Pace este de 1%, sau circa 10 milioane de euro, meniţi unor scopuri ca stabilitatea în Balcanii de Vest şi reducerea presiunii migraţiei, conform unui comunicat al MAE ungar. Peter Szijjarto a mai spus că Ungaria nu va lua parte la procurarea muniţiei sau livrarea ei către Ucraina, informează Hotnews.
