O nouă Directivă a UE de taxare a produselor de tutun propune dublarea accizai la țigări, ceea ce ar însemna că un prețurile din România la țigarete ar putea ajunge să fie ca cele din vestul Europei, de 10 euro pe pachet, adică între 40 și 50 de lei.
Propunerea Comisiei Europene a fost discutată în cadrul unei conferințe a Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu tema „Ce se schimbă în fiscalitate începând cu anul 2023”.
Directiva de taxare a produselor de tutun
Gilda Lazăr, director al Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria a explicat la conferința „Ce se schimbă în fiscalitate începând cu anul 2023”, organizată astăzi de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării ce se propune în ideea unei directive europene pentru taxarea țigărilor.
Aceasta a susținut că propunerea a fost probabil un mod de a testa apele: „Proiectul noii Directive de taxare a produselor din tutun, prin care Comisia Europeană propune dublarea accizei la țigarete, obținut „pe surse” de Financial Times și detaliat într-un articol recent, a fost cel mai probabil o încercare de a testa piețele, lucru demonstrat și de amânarea prezentării oficiale a documentului. Dacă proiectul ar fi aprobat așa cum a apărut în FT, nu doar industria de profil ar avea de suferit, ci și statele membre din centrul și estul Europei.
Lazăr a explicat ce se propune în documentul emis de Bruxelles: „Potrivit documentului menționat, accizele minime ar urma să crească de la 1,80 la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de țigarete. Ceea ce înseamnă că prețurile produselor în România sau Bulgaria s-ar putea apropia de cele mai ridicate din vest, cum ar fi Franța, cu circa 10 euro pentru un pachet. Cu alte cuvinte, Bruxelles vrea prețuri ca în vest cu salariile din est”.
O dublare a prețurilor pachetelor de țigări ar duce la contrabandă pe bandă rulantă
România a mai trecut printr-o experiență similară de dublare a accizelor fără derogare, iar rezultatul nu a fost cel pe care și l-au dorit legislatorii. În 2009, autoritățile au mărit acciza la țigări cu 50%, ceea ce a rezultat într-un record de contrabandă prin piața neagră în 2010, de 36,2%. S-au înregistrat atunci pierderi bugetare de un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT.
Noua mărire a prețurilor, conform Proiectului viitoarei Directive, ar urma să aibă loc în condițiile în care, la noi în țară, pachetul de țigări este un produs scump pentru mulți români până și în prezent, în raport la puterea de cumpărare. Conform Eurostat, în România puterea de cumpărare se situa în 2021 la 55,5% din media europeană. În 2022, potrivit unui studiu al GFK puterea de cumpărare a scăzut în cursul anului la 49%, sub jumătatea mediei europene.
„Sperăm ca, la negocierile pe această Directivă, România să susțină ferm în Poziția de țară calendarele de accizare aprobate la jumătatea anului. Comisia Europeană trebuie să țină cont de puterea de cumpărare din statele membre. În România, raportat la salarii, țigaretele sunt mult mai scumpe decât în statele cu economii dezvoltate, ca Franța, Germania sau Luxemburg”, a mai spus Gilda Lazăr
România nu își permite să stea de grija contrabandei de țigări
Lazăr a explicat că România se confruntă cu un război la graniță și nu ne permitem să purtăm și de grija crimelor de contrabandă pe care, în mod categoric, le-am resimți în urma Directivei. „Piața tutunului este inelastică, iar când taxele cresc brusc și fără corelare cu veniturile, fumătorii se orientează spre variantele mai ieftine, de contrabandă. În Franța, după mărirea abruptă a accizelor, piața neagră a ajuns la circa 30%. Dacă Franța a luat o astfel de decizie, nu trebuie să procedăm și noi la fel. România are de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, cu un război la granițe. Creșterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranței naționale, mai ales în contextul discuțiilor referitoare la Schengen. Rutele folosite pentru contrabanda cu țigarete pot fi utilizate și pentru traficul ilegal cu migranți sau arme.
De asemenea, în actuala situație economică, avem nevoie de venituri bugetare solide. Industria tutunului a contribuit la buget în 2021 cu circa 20 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 12% din PNRR, dar pentru care statul nu trebuie să depună planuri sau să îndeplinească jaloane și condiții. Suma e în creștere cu 13% față de anul precedent și se poate majora în continuare, în condiții normale necesare oricărui sector economic, și anume predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă”, a mai spus Gilda Lazăr, citată de Adevărul.
