Ursula von der Leyen este nemțoaică și îi place să se întâlnească cu alți nemți. Aceasta este principala concluzie care reiese dintr-o serie de întâlnirile pe care președintele Comisiei Europene (CE) le-a avut de la preluarea mandatului în 2019.
Ursula von der Leyen a anunțat că dorește să își păstreze postul după un prim mandat. Un mandat ce a fost zguduit crizele pandemiei de Coronavirus și de conflictul dintre Rusiei și Ucraina. De asemenea, se ia în considerare și pericolul economic pe care îl reprezintă ambele evenimente. În această perioadă, ea a interacționat destul de mult cu reprezentanți ai sectorului privat. Iar companiile cu sediul în Germania, țara sa natală, cea mai mare economie a UE, s-au bucurat de cel mai mult succes.
Comisarii europeni, în special președintele executivului, ar trebui să își lase loialitatea națională la ușa Berlaymontului, sediul CE. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că exact asta a făcut von der Leyen. Și că angajamentul său cu industria reflectă provocările fără precedent cu care s-a confruntat blocul de când a preluat funcția în 2019. Iar la Orizont se întrevede un viitor mai verde și mai digital, o altă provocare pentru statele UE.
Ursula von der Leyen, tot cu gândul la Berlin
Dar, după cum arată cifrele, președintele Comisiei se întâlnește cu o mulțime de reprezentanți ai companiilor cu sediul în Germania. Dezvăluirile privind activitățile de lobby sugerează că industria germană a avut acces de primă mână la președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și la cabinetul acesteia.
Von der Leyen s-a întâlnit mai des cu organizații germane decât restul cabinetului său. Întreprinderile germane sunt deosebit de prezente pe piețele din Europa. Acestea reprezintă un sfert din toate companiile cu care președintele Comisiei s-a întâlnit până în prezent în mandatul său. Și reprezintă o proporție care este aproximativ în concordanță cu ponderea Germaniei în PIB-ul UE. Organizațiile cu sediul în SUA ocupă, de asemenea, o poziție proeminentă, la egalitate sau chiar mai mult decât cele franceze.
Peste un sfert dintre reprezentanții organizațiilor care s-au întâlnit cu von der Leyen și cu cabinetul său au sediul în Belgia. Acest lucru se datorează faptului că o mare parte dintre ele sunt grupuri de lobby. Acestea reprezintă interese paneuropene, precum grupuri industriale, organizații umbrelă sau ONG-uri. Este vorba, pe larg, despre lobbyiști profesioniști care acționează în numele clienților lor sau entități din afara UE care se stabilesc la Bruxelles pentru a fi mai aproape de centrul politicii UE.
Industria germană ar fi fost favorizată
Înclinația lui von der Leyen de a se întâlni cu șefii de organizații din țara sa natală nu este ceva nou. Thierry Breton, actualul comisar european francez responsabil cu piața internă, a fost puțin mai dispus să se întâlnească cu reprezentanții companiilor și grupurilor de interese franceze. Dar, spre deosebire de von der Leyen, el nu este foarte interesat de americani.
Pentru comparație, POLITICO a analizat întâlnirile președintelui anterior al Comisiei. Luxemburghezul Jean-Claude Juncker a fost mai retras. S-a întâlnit cu doar 61 de organizații între 2014 și 2019, comparativ cu cele 163 ale lui von der Leyen. Dintre cei 13 șefi de companii cu care Juncker s-a întâlnit, cinci aveau sediul în Germania, cinci în Franța, două în SUA și doar una în Luxemburg.
De asemenea, actualul președinte s-a întâlnit cu reprezentanți ai industriei mai des decât fostul președinte al Comisiei Europene Juncker. Și, deși s-a întâlnit cu mult mai puțini lobbyiști decât Thierry Breton, o proporție mai mare dintre aceștia reprezentau companii. Atât cabinetul von der Leyen, cât și cel al lui Breton au fost contactați pentru comentarii de către echipa de la POLITICO.
Ce spun cei din CE
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Arianna Podesta, a declarat că întâlnirile cu von der Leyen și cu cabinetul său „nu sunt stabilite ținând cont” de țara în care își au sediul. „Întâlnirile președintelui și ale cabinetului său reflectă pe deplin prioritățile politice ale Comisiei”, a spus ea. Tranziția tehnologică a UE a fost una dintre aceste priorități, a precizat Podesta.
Multe dintre întâlnirile lui von der Leyen au avut loc, de asemenea, în timpul epidemiei Covid, a adăugat ea. Atunci când „naționalitatea participanților nu a jucat niciun rol”. Terence Zakka, consilierul de comunicare al lui Breton, a afirmat într-o declarație că „Comisarul Breton răspunde favorabil cererilor de întâlniri din partea companiilor atunci când este relevant pentru un anumit dosar. Asta indiferent de presupusa lor naționalitate. De asemenea, au prioritate vizitele pe teren mai degrabă decât întâlnirile cu lobbyiștii”.
El a adăugat că Breton a „lansat multe alianțe industriale” și a impulsionat „accelerări industriale masive” în ceea ce privește vaccinurile și munițiile. Zakka a precizat că, excluzând întâlnirile cu șefii companiilor americane, angajamentul lui Breton cu întreprinderile franceze și germane este în concordanță cu ponderea acestora în PIB-ul UE, scrie POLITICO.