Bruxellesul este interesat să diversifice aprovizionarea cu gaze a blocului comunitar în cazul limitării resurselor de gaz rusesc. În acest sens, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni, 18 iulie, un acord cu Azerbaidjanul pentru ca, în câţiva ani, importurile de gaze ale UE să se dubleze de pe urma resurselor primite din această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud.
„UE se adresează unor furnizori de energie mai siguri. Astăzi, mă aflu în Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Scopul nostru este dublarea, în câțiva ani, a aprovizionării cu gaze din Azerbaidjan către UE. Azerbaidjanul va fi un partener cheie pentru siguranţa aprovizionării noastre și pentru drumul nostru către neutralitatea climatică”, a scris într-un tweet Președintele Comisiei Europene.
Azerbaijan has a tremendous potential in renewable energy.
Today we are laying the ground for a new partnership in this area.
And we commit to reducing methane emissions through the entire gas supply chain. https://t.co/DQtFG7GFbu
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 18, 2022
Azerbaidjanul a început deja să suplimenteze livrările de gaze naturale către Uniunea Europeană. Resursele au crescut de la 8,1 miliarde de metri cubi, în anul 2021 prin conducte care traversează Georgia şi Turcia, la 12 miliarde de metri cubi estimați în 2022, a specificat Comisia, potrivit HotNews. Președintele von der Leyen a semnat acordul pentru o creștere substanțială, până în 2027, a livrărilor de gaze naturale din Azerbaidjan.
Peste 10 miliarde de metri cubi de gaz din Azerbaidjan
Ministrul azer al Energiei, Parviz Şahbazov, declarase încă din luna iunie că livrările de gaze naturale din Azerbaidjan spre continentul european vor depăşi 10 miliarde de metri cubi în acest an, potrivit EFE, citat de stiripesurse.ro. Anterior, în urma cererii în creştere, preşedintele azer Ilham Aliev susținuse că ţara sa este dispusă să extindă Coridorul sudic şi să majoreze livrările către Europa.
Coridorul sudic de gaze, alimentat de zăcământântul Shah Deniz II (din sectorul azer al Mării Caspice), are o lungime de aproximativ 3.500 de kilometri. Acesta a intrat în funcțiune la finalul lui 2020 fiind format din Trans Adriatic Pipeline (TAP), ultima sa secţiune, care leagă Gas Natural Transanatolio Pipeline (TANAP) la graniţa turco-elenă de la Kipoi, traversează Grecia şi Albania şi Marea Adriatică şi se opreşte în sudul Italiei.
Trans Adriatic Pipeline are o capacitate în prezent de 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, dar poate fi mărită la 20 de milioane de metri cubi prin adăugarea a două staţii de compresoare şi modificarea celor deja existente. În prezent, Azerbaidjan exportă gaze în Georgia, Turcia şi Europa, cu precădere în Italia, Grecia şi Bulgaria.
Azerbaidjanul și energia verde
„Azerbaijanul are un potențial enorm. În special în sistemul eolian offshore și hidrogenul verde. Astăzi, prin Memorandumul nostru de înțelegere, punem bazele unei cooperări solide în acest domeniu. Astfel, treptat, Azerbaidjanul se va transforma dintr-un furnizor de combustibili fosili, într-un partener pentru energiile regenerabile”, a transmis Ursula von der Leyen.
Planul Uniunii Europene cu Azerbaidjanul, unul economic și de investiții, are potențialul de a mobiliza până la 2 miliarde de euro în investiții suplimentare. Blocul de state lucrează deja în privind acest domeniu prin sprijirea a aproximativ 25.000 de întreprinderi mici și mijlocii azere și făcând din portul Baku un nod de transport durabil.
