Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă modul în care intenționează să exercite presiuni asupra țărilor UE pentru a pune în aplicare reforme economice esențiale. Astfel statele trebuie să țină cont de aceste reforme, dacă doresc să acceseze suma de 1,2 trilioane de euro pe șapte ani.
Într-un document neoficial, funcționarii din domeniul bugetar ai Comisiei au prezentat obstacolele din ce în ce mai mari. Ca urmare, țările din UE trebuie să depășească aceste obstacole pentru a-și primi banii în următorul plan bugetar. De precizat că acesta se va desfășura între 2028 și 2034. Ideea principală este că Bruxelles-ul va impune condiții mult mai stricte decât în bugetele anterioare.
Cele 530 de programe se reunesc într-un singur fond
Potrivit textului, aproximativ 530 de programe existente în prezent pentru fiecare țară din UE vor fi reunite într-un singur fond național, care va determina cheltuielile în sectoare care variază de la subvențiile agricole la locuințele sociale. Documentul prevede că țările vor trebui să abordeze problema diferenței de gen pentru a primi bani pentru locuințe sociale sau să promoveze agricultura ecologică pentru a avea acces la finanțarea agriculturii, o măsură care va stârni probabil disensiuni în rândul agricultorilor care se bazează pe subvențiile UE.
Cu o economie în declin și un război care face ravagii la ușa sa, executivul UE se află sub o presiune imensă pentru a-și direcționa investițiile departe de subvențiile neproductive – acordate în mod automat sectoarelor tradiționale precum agricultura – și către noi priorități precum apărarea și construirea de campioni industriali paneuropeni.
Documentul Comisiei semnalează că aderarea Ucrainei la UE și rambursarea treptată a peste 300 de miliarde de euro din datoria post-Covid ar putea împinge următorul buget dincolo de pragul actual.
Ideile radicale impuse de Comisia Europeană
Puține lucruri la Bruxelles sunt atât de aprig politice precum discuțiile privind bugetul. Însă ideile radicale ale Comisiei pentru următorii șapte ani pregătesc terenul pentru negocieri mai dificile decât de obicei. Capitalele europene nu doresc să cedeze în fața a ceea ce ele consideră a fi o acaparare a puterii de către Bruxelles. Țările UE vor trebui să aprobe în unanimitate noul buget înainte de sfârșitul anului 2027. Departamentul bugetar al Comisiei analizează diferite opțiuni în vederea pregătirii propunerii sale oficiale de anul viitor.
Von der Leyen a stabilit direcția de urmat, însărcinându-l pe noul comisar european pentru buget, Piotr Serafin, să elaboreze „un plan pentru fiecare țară care să facă legătura între reformele-cheie și investiții” în scrisoarea sa de misiune. Conform documentului, fiecare plan național va include subvențiile agricole și finanțarea regiunilor mai sărace, cunoscută la Bruxelles sub numele de coeziune, deoarece este menită să contribuie la convergența standardelor economice europene – care reprezintă în prezent aproape două treimi din totalul fondurilor UE.
Schimbări comparativ cu normele actuale
Cea mai mare schimbare față de normele actuale este că țările vor primi banii doar dacă vor efectua reformele favorizate de Bruxelles. „Te-ai putea aștepta ca acest [document intern] să provină de la un grup de reflecție, nu de la Comisia Europeană”, a declarat un oficial UE.
Există temeri persistente că reorganizarea bugetară a Comisiei este o fațadă. Scopul este de a reduce programele existente și a redirecționa banii către noi priorități. Printre acestea se numără apărarea și dezvoltarea industrială. Al doilea pilon al cadrului bugetar al Comisiei implică fuzionarea a zeci de fonduri diferite pentru cercetare, apărare și inovare. Totul fiind inclus într-un singur „Fond european pentru competitivitate”.
Prin schimbarea radicală a normelor, Comisia dorește să abordeze „dependențele strategice” față de țările străine. De asemenea, să stimuleze tipul de relansare industrială paneuropeană. Aceasta ideea a fost susținută de fostul prim-ministru italian Mario Draghi în raportul său istoric privind competitivitatea.
Schimbările care pot apărea în viitorul apropiat
Pilonii trei și patru se concentrează pe extinderea și finanțarea către țările străine. De asemenea, se axează și pe costurile de personal. Dar există puține detalii cu privire la ceea ce s-ar putea schimba în viitorul apropiat. În general, acest model marchează o schimbare radicală față de practica actuală a UE de finanțare a regiunilor locale sau a guvernelor naționale cu mai puține condiții. „Raportul Draghi stabilește scenariul pentru o acaparare a puterii”, a declarat un al doilea oficial UE.
Criticii o acuză pe von der Leyen că își asumă un rol exagerat în modul în care UE distribuie fondurile. Acest lucru fiind în detrimentul organismelor locale și al altor departamente ale Comisiei. Ca o nouă aluzie la centralizare, documentul prevede un grup director ad hoc care se va ocupa de procesul bugetar. Acesta va fi alcătuit din von der Leyen, departamentul bugetar și Secretariatul General, care funcționează sub autoritatea directă a președintelui. Vicepreședinții și alte departamente pot fi implicați ca simpli „invitați”.
Acuzații și critici
Detractorii acestei abordări sugerează că aceasta preia puterea de la direcțiile generale, versiunea de la Bruxelles a ministerelor. Acestea au fost adesea considerate mai flexibile față de interesele sectoriale.
De exemplu, departamentul pentru agricultură a fost acuzat că apără plățile automate către agricultori, indiferent de eforturile acestora ecologice. În timp același timp, departamentul regional a fost considerat de critici ca fiind prea concentrat pe dimensiunea locală – spre deosebire de cea la nivelul UE. Mai mult de 130 de regiuni au criticat recent, într-o scrisoare deschisă, ideea Comisiei de a stabili un plan pentru fiecare țară, potrivit Politico.
