Căldura sufocantă care a amenințat vieți și a alimentat incendii de vegetație în Europa de Sud și America de Nord în luna iulie ar fi fost „practic imposibilă” fără încălzirea globală provocată de om, au declarat marți oamenii de știință.
Constatările lor au fost făcute în contextul în care temperaturile oceanelor au atins noi recorduri în ultimele săptămâni, cu apele din jurul Floridei și de pe coasta mediteraneană depășind 30 de grade, iar unele părți ale emisferei nordice coceau în căldura de 45 de grade sau mai mult.
Constatările cercetătorilor
Oamenii de știință au avertizat de mult timp că schimbările climatice vor face ca valurile de căldură să devină mai fierbinți, mai lungi și mai frecvente. Studiul de marți a constatat că temperaturile extreme din această lună nu mai sunt o excepție, având în vedere că oamenii au încălzit pământul cu aproximativ 1,2 grade peste nivelul preindustrial.
De fapt, „s-ar putea foarte bine ca aceasta să fie ceea ce va fi o vară răcoroasă în viitor, dacă nu vom înceta rapid să mai ardem combustibili fosili”, a declarat Friederike Otto, coautor al studiului și cercetător în domeniul climei la Imperial College din Londra.
Cercetătorii au constatat că valuri de căldură precum cele observate la mijlocul lunii iulie pot fi așteptate acum aproximativ o dată pe deceniu în Europa de Sud și la fiecare 15 ani în America de Nord. Dar dacă temperatura medie globală crește până la 2C peste nivelurile preindustriale, limita superioară a acordului climatic de la Paris din 2015, „evenimente de acest gen vor deveni și mai frecvente, urmând să apară la fiecare 2-5 ani”, au spus cercetătorii. Politicile climatice actuale plasează planeta pe cale să se încălzească cu cel puțin 2,4 grade până la sfârșitul acestui secol.
Temperaturi record în China
China, care a înregistrat un nou record de temperatură de 52,2 grade la mijlocul lunii iulie, se poate aștepta deja ca astfel de valuri de căldură să apară la fiecare cinci ani, potrivit studiului WWA. Schimbările climatice au făcut ca valul de căldură chinezesc să aibă o probabilitate de 50 de ori mai mare de a se produce, potrivit modelelor lor.
Dar încălzirea globală nu a făcut doar ca astfel de valuri de căldură să fie mai probabile. De asemenea, le-a făcut și mai intense. Studiul a constatat că valurile de căldură din Europa, America de Nord și China au fost cu 2,5 grade, 2 grade și, respectiv, 1 grad mai fierbinți decât ar fi fost în lipsa schimbărilor climatice.
Pe teren, aceste cifre aparent abstracte se traduc în temperaturi record. În Statele Unite, orașul Phoenix a înregistrat trei săptămâni cu temperaturi de peste 43 de grade; peste Atlantic, Catalonia și Roma au înregistrat săptămâna trecută noi recorduri de căldură. Sardinia a atins 46 de grade.
Căldura cauzează decese
O astfel de căldură extremă este periculoasă pentru sănătatea umană. Peste 60.000 de europeni au murit în valurile de căldură din vara trecută, potrivit unui studiu recent. Spitalele italiene au raportat o creștere a numărului de spitalizări săptămâna trecută; medicii din sud-vestul SUA avertizează cu privire la o creștere a numărului de arsuri grave, și uneori mortale, cauzate de temperaturile extreme de la suprafață.
În țări precum Canada și Grecia, căldura a contribuit la crearea unor condiții de tinichea care au permis incendiilor de vegetație să se răspândească cu ușurință. Fumul incendiilor din Canada continuă să sufoce orașele nord-americane, în timp ce pe mai multe insule grecești sunt în curs de desfășurare eforturi dramatice de evacuare.
Matthew Jones, cercetător la Centrul Tyndall a declarat că: „Mediterana a înregistrat o creștere dramatică a frecvenței condițiilor de căldură și secetă care erau considerate extreme la sfârșitul secolului trecut, iar aceste creșteri se așteaptă să se accelereze pentru fiecare grad de încălzire suplimentar în viitor”,
Oamenii de știință de la NASA se așteaptă ca luna iulie a acestui an să devină cea mai caldă lună înregistrată vreodată în lume.
Canicula nu domină peste tot
Alte părți ale emisferei nordice au înregistrat în această lună inundații fulgerătoare, grindină record, furtuni intense sau o combinație a tuturor celor trei. Săptămâna trecută, o furtună cu grindină a trimis un potop de gheață prin orașul Seregno din nordul Italiei.
În timp ce oamenii de știință spun că schimbările climatice vor alimenta precipitațiile extreme sau inundațiile fulgerătoare în unele părți ale globului, nu toate aceste evenimente pot fi atribuite încălzirii globale. De exemplu, un studiu realizat de WWA la începutul acestui an a constatat că schimbările climatice nu au avut un impact semnificativ asupra inundațiilor mortale de primăvară din Italia.
Atribuirea valurilor de căldură la schimbările climatice este o chestiune mai simplă, iar numeroase studii au găsit o legătură clară. Ea a mai spus că sosirea fenomenului El Niño – ciclul de încălzire a unui fenomen care apare în mod natural în Oceanul Pacific – a contribuit foarte puțin la temperaturile ridicate înregistrate în emisfera nordică: „Creșterea temperaturilor globale din cauza arderii combustibililor fosili este principalul motiv pentru care valurile de căldură sunt atât de severe”, au notat autorii studiului.
O anomalie climatică
Apele de coastă din Florida au atins aproximativ 35 de grade – o amenințare existențială pentru recifele de corali – în timp ce luna trecută, marea din jurul Insulelor Britanice a înregistrat temperaturi cu 5 grade peste normal.
Serviciul Copernicus al UE pentru schimbări climatice, care a descris încălzirea din Atlanticul de Nord ca fiind „ieșită din comun”, afirmă că anomalia este determinată de o combinație de încălzire globală și de o circulație atmosferică „neobișnuită”. Oamenii de știință indică, de asemenea, ca factori care contribuie la acest fenomen, reducerea poluării cauzate de transportul maritim și absența prafului saharian deasupra Atlanticului.
În timp ce vârful de temperatură din Atlanticul de Nord pare deosebit de dramatic, temperaturile globale de la suprafața mării au atins niveluri record în ultimele luni.
Probleme mari în Antarctica
Gheața de mare din Antarctica este în scădere, stabilind noi recorduri într-un ritm atât de alert încât oamenii de știință se tem din ce în ce mai mult pentru capacitatea sa de a se reface în timpul iernii.
Oceanograful Edward Doddridge a declarat în acest weekend pentru Australian Broadcasting Corporation că întinderea fără precedent a gheții de mare „este un eveniment cu cinci cifre”. Deci este vorba de cinci deviații standard peste medie. Ceea ce înseamnă că, dacă nu s-ar fi schimbat nimic, ne-am aștepta să vedem o iarnă ca aceasta cam o dată la fiecare 7,5 milioane de ani”.
Doddridge a adăugat că principala cauză a declinului este probabil schimbarea climatică, deși a avertizat că alți factori nu pot fi încă excluși.
Dar nu există nicio îndoială că pierderea de gheață la poli accelerează și mai mult schimbările climatice. Calota de gheață strălucitoare reflectă razele de încălzire ale soarelui în spațiu, în timp ce apele polare întunecate le absorb. Mai puțină gheață înseamnă că planeta absoarbe mai multă căldură.
La începutul acestui an, un studiu a constatat că topirea rapidă a gheții din Antarctica încetinește curenții oceanici profunzi, cu consecințe potențial devastatoare pentru ecosisteme și pentru climă în general, conform sursei politico.eu.
