Legea sistemului de pensii a avut anumite fluctuații la nivelul anilor ce au trecut. În prezent, pentru a putea ieși la pensie, cetățenii trebuie să îndeplinească anumite condiții. Aceștia sunt obligați să aibă împlinită vârsta legală de pensionare și să dețină la momentul ieșirii la pensie stagiul de cotizare complet, adică vechimea necesară în muncă și anii de cotizare la sistemul de asigurări sociale. Dar, această regulă nu a fost din totdeauna aplică.
Acum câțiva ani, pensionarii avea reguli mai puțin stricte și puteau ieși la pensie mai ușor. Oamenii nu erau nevoiți să aibă anii necesari de vechime în muncă pentru a ieși la pensie, ci doar să aibă împlinită vârsta legală de pensionare.
3,65 milioane de români
Suma totală a celor care au beneficiat de vechile reguli ale legislației, care nu cereau stagiul de cotizare complet pentru pensionare, este de 3,65 milioane de români. Aceștia s-au pensionat având vârsta legală, chiar dacă aveau sau nu vechimea necesară prevăzute în normele legale actuale. Aceste pensii se încadrează ca fiind printre cele mai mari. În acest context, pensiile au acum o putere de cumpărare mai mare. Avem județele în care persoanele în vârstă încasează pensii destul de mari. În mai 2023, pensia medie pentru limită de vârstă, încadrată la asigurările sociale de stat era de 2.245 de lei, potrivit informațiilor puse la dispoziție de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Potrivit INS, suma înregistrată în luna mai a fost cu 13% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut, iar puterea de cumpărare a acesteia, adică pensia reală, a crescut în domeniul pozitiv (+2,13%), pe fondul unei creșteri a prețurilor de consum cu 10,64%. Suma se referă la cei 3,65 milioane de beneficiari care au atins vârsta de pensionare, indiferent dacă au sau nu numărul standard de ani de serviciu impus de lege. Aceștia reprezintă 79% dintre cei care primesc pensii lunare și sunt eligibili pentru ceea ce se numește „old age benefits”, adică beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale de stat.
Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, supraviețuitorii, cei care primesc bani pe baza contribuției unui fost membru al familiei, au reprezentat 9,7% din total al celor care primesc pensie, persoanele din clasele de invaliditate reprezintă 8,7%, iar persoanele care s-au pensionat mai devreme decât cerințele legale, cel mai adesea cu puține oportunități de angajare la o vârstă relativ înaintată, au reprezentat 2%. Persoanele care se încadrează în categoriile de invaliditate, orfani, văduve de război, care au parte de pensie I.O.V.R, sau sunt incluse în cadrul unor grupuri excepționale, beneficiază de drepturi de asigurare socială, fără a suporta penalizări. Aceștia reprezintă un procent mic de 0,15%.
Femeile au parte de o pensie mai mică
Potrivit calculelor bazate pe datele specifice furnizate de CNPP, pensia medie pentru limită de vârstă primită de femei în aprilie 2023, reprezentând 56% din beneficiari, adică 2,04 milioane de persoane, a fost de 1.957 lei. Această sumă reprezintă trei sferturi din pensia medie primită de bărbați, care este de 2.610 lei și se aplică pentru pentru 1,61 milioane persoane. Având în vedere faptul că ponderea salariului mediu net al bărbaților pe economie este substanțial mai mare decât cea a femeilor pensionate, acest lucru va reprezenta o provocare din punct de vedere decizional și legislativ.
Județul Hunedoara, unde pensia medie a fost de 2.668 de lei, a avut cele mai mari pensii, conform datelor din punct de vedere al teritoriilor. Acesta era urmat de județele Brașov (2.349 lei), Gorj (2.348 lei) și București (2.543 lei, cu o diferență considerabilă între sectoarele 5 și 1, de 2.178 lei, respectiv 2.980 lei). În mai 2023, Vrancea (1.600 de lei), Giurgiu (1.602 lei) și Vaslui (1.631 de lei) se află la extrema opusă a clasamentului, conform Romania TV .
