Rubla este într-un declin continuu, pe măsură ce conflictul dintre Rusia și Ucraina se prelungește fără semne că Moscova ar intenționa să se retragă. În ciuda unor cauze subiacente, cum ar fi scăderea exporturilor nete, experții observă și o ,,criză a încrederii” în monedă.
Banca Centrală a Rusiei a surprins pe mulți economiști pe 21 iulie prin majorarea neașteptată a ratei dobânzii-cheie cu un punct procentual, dublul așteptărilor. Acest pas ar fi trebuit să sprijine rubla, care experimenta o scădere începând din decembrie.
Nu mai au încredere în rublă
Cu toate acestea, în săptămânile următoare, rubla a continuat să scadă, iar pe 14 august a depășit pragul psihologic de 100 de ruble pentru un dolar. Acest lucru a determinat o acțiune de urgență din partea Băncii Centrale, care a crescut rata dobânzii cu 3,5 puncte procentuale în ziua următoare, aducând-o la 12%. Chiar și în ciuda creșterii prețului petrolului – principala sursă de venit în valută a Rusiei – rubla a continuat să scadă. De obicei, prețul ridicat al petrolului și aprecierea rublei au mers mână în mână, dar această relație nu s-a manifestat în prezent: invazia Rusiei în Ucraina a slăbit economia țării și a avut un impact negativ asupra monedei naționale.
„Există o criză de încredere în rublă”, a afirmat Serghei Aleksașenko, un fost șef la banca centrală a Rusiei și un critic vocal al Kremlinului, într-un mesaj pe Twitter, după majorarea ratei din 15 august. El a prezis că majorarea ratelor va avea un impact redus asupra monedei. În ultima lună, rubla a continuat să se prăbușească pe fondul intensificării războiului din Ucraina. Forțele rusești au reușit puține avansuri teritoriale de la debutul invaziei și acum se confruntă cu o contraofensivă ucraineană, atât în est, cât și în sud.
Determinarea Ucrainei a impus Rusiei să mărească cheltuielile militare, iar sancțiunile impuse de Occident au diminuat veniturile din exporturile energetice, amplificând deficitul bugetar și punând presiune asupra rublei. Simultan, cererea din Rusia pentru echipamente industriale, tehnologie și alte bunuri importate a crescut brusc, alimentând cererea pentru dolari și euro, care devin din ce în ce mai greu de obținut.
Această slăbiciune a rublei plasează președintele Vladimir Putin într-o poziție dificilă, susțin economiștii. Pentru a controla inflația și pentru a stabiliza rubla, el trebuie să controleze cheltuielile. Cu toate acestea, Putin a afirmat în mod repetat că intenționează să continue invazia pe termen nedeterminat.
Putin controlează mass-media
Cu următoarele alegeri prezidențiale programate pentru martie, Putin este așteptat să câștige în mod sigur dat fiind controlul Kremlinului asupra mass-media și a politicii. Cu toate acestea, el trebuie să-și consolideze imaginea în urma revoltei scurte, dar penibile, a grupului de mercenari Wagner în iunie și a eșecurilor continue din cadrul războiului. În acest context, este puțin probabil ca Putin să reducă semnificativ cheltuielile militare sau sociale, mutând în schimb responsabilitatea protejării rublei asupra Băncii Centrale.
„În Rusia are loc, în acest moment, o luptă încrâncenată la trasul cu funia între ambițiile militare ale președintelui Putin, pe de o parte, și obiectivele politice ale băncii centrale și ale ministerului de finanțe, pe de altă parte”, a declarat Liam Peach, economist la firma de cercetare Capital Economics, cu sediul la Londra, într-o notă din 15 august.
Această confruntare a devenit evidentă înainte chiar de creșterea bruscă a ratei dobânzii, exacerbând tensiunile în cadrul elitelor de conducere în privința presiunilor economice și sociale în contextul războiului prelungit.
Într-un articol publicat pe 14 august de agenția oficială de știri TASS, Maksim Oreșkin, consilierul economic al lui Putin, a criticat politica monetară, fără a menționa direct Banca Centrală sau pe șefa acesteia, Elvira Nabiulina. Oreșkin a scris că ,,sursa slăbiciunii rublei și a accelerării inflației este politica monetară slabă”.
Elvira Nabiulina, extrem de respectată pe plan internațional și cunoscută pentru reducerea daunelor economice ale Rusiei în timpul mandatului său de peste zece ani la conducerea băncii centrale, a explicat că declinul comerțului exterior este principalul factor al slăbiciunii rublei. Ea a adăugat că majorarea cheltuielilor guvernamentale și deficitul de forță de muncă din cauza războiului au alimentat inflația. Experții au sprijinit în mare parte această abordare.
Indiferent de perspectivă, sarcina lui Nabiulina nu va fi ușoară. Occidentul a blocat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale băncii centrale rusești, a restricționat investițiile în Rusia și a impus limite la prețurile de export ale petrolului rusesc. Aceste măsuri au limitat capacitatea factorilor de decizie din Moscova de a susține rubla, a zis economistului Liam Peach, potrivit moldova.europalibera.org.
