Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a transmis faptul că România nu poate lua banii din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență dacă nu va fi implementată reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare.
„Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a transmis ministrul într-o postare postată pe pagina oficială de Facebook.
Ce trebuie România să facă?
Oficialul român este de părere că o gestionare eficientă a datoriei publice este crucială în ceea ce privește deficitul excesiv.
„Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor şi a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătăţirea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creştem veniturile şi să reducem cheltuielile inutile. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor”, a declarat acesta.
De asemenea, ministrul Finanțelor susține practicile atente de gestionare a datoriilor, mai ales că o preocupare ar trebui să fie pe crearea unui mediu de afaceri favorabil. Marcel Boloș spune că trebuie încurajate inovația și antreprenoriatul, dar și atragerea investițiilor interne și externe.
„Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a continuat acesta în postarea de pe Facebook.
România, codașa Uniunii Europene?
Marcel Boloș face trimitere și la faptul că România ar rămâne principalul subiect al unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul întregului bloc comunitar european.
„Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, se arată în postarea ministrului Finanțelor.
