Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înaintat astăzi un comunicat de presă în care prezintă estimările privind creșterea economică în România, procentul preconizat fiind de 4,8%. Acesta a înregistrat o creștere semnificativă, față de proiecția din primăvară, de 2,2%.
Noile prognoze oferite de FMI au în vedere inflația, deficitul de cont curent, datoriile publice și politicile de plafonare a prețurilor, reforma salariilor și a sistemului de pensii. Conform comunicatului, trebuie să ne așteptăm la o continuare a creșterii inflației și că statul român trebuie să continue consolidarea fiscală și să ofere ajutor categoriilor vulnerabile din punct de vedere financiar. Misiunea de evaluare a fost întreprinsă de FMI în vara acestui an.
Comunicatul FMI
“După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu „vânturi frontale” legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în S1 2021, iar creșterea în S1 2022 a rămas puternică. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid. Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5%). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile.”
De asemenea, autoritățile au înaintat Planul național de redresare și reziliență susținut de UE care asigură o finanțare substanțială. Scopul Planului este de a crea un context economic favorabil pentru o dezvoltare sustenabilă a României.
Totodată, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a oferit un răspuns la comunicatul înaintat de FMI, în care susține inițiativele propuse de aceștia:
„Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creșterii economice, pe fondul contextului internațional și al apropierii de conflictul armat de la granița noastră. Și iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creștere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situația de la nivelul întregii Uniuni Europene. Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validãri ale deciziilor de politică fiscal-bugetară și financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului. Traversăm o perioadă de criză și incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune și urmărim evoluțiile externe, dar asigurarea stabilității economice se face de aici, de la București și vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în termenele stabilite și vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel și măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investițiilor publice și consolidarea bugetară”, a spus Adrian Câciu, potrivit Bursa.ro.
Prognozele pentru 2022-2023
Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini ușor de la un avans de 5,9% în 2021, până la 4,8% în 2022, pentru ca anul viitor să încetinească până la 3,4%.
În conformitate cu analiza FMI, Guvernul României a construit proiectul de buget pentru anul 2022 pe o creştere economică de 4,6%. Inflația se va păstra în creștere anul acesta, cu o medie de 13,3%, urmând ca în 2023 să scadă către 10%.
În ceea ce privește PIB-ul, se preconizează pentru 2022 un procent de 7,7%, iar pentru anul următor, 7,4%. Datoria publică a României este estimată la 51,7% din PIB în 2022 și de 52% din PIB în 2023.
Având în vedere acest context, FMI preconizează că creșterea PIB-ului se va tempera la 4,75% în 2022 (comparativ cu 5,9% în 2021), susținută în principal de impulsul cererii interne, potrivit Economedia.ro.
Mai mult, FMI a insistat că plafonarea prețurilor la energie este o măsură temporară și că autoritățile trebuie să le elimine treptat și să le înlocuiască cu măsuri sustenabile pe termen mediu. Aceștia au încurajat autoritățile să ia în considerare o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și îmbunătățirea eficienței taxei pe valoarea adăugată.
