Părinții care se află în concediu de creștere a copilului vor beneficia de alocări financiare mai generoase. Cu toate acestea, cei afectați în mod negativ vor fi angajatorii, deoarece vor trebui să suporte plata contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) în proporție de salariul minim brut pe țară.
Există vești bune pentru angajații cu normă redusă. În România, Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 111/2010 oferă părinților aflați în concediul de creștere a copilului posibilitatea de a beneficia de venituri salariale suplimentare, fără a renunța la indemnizația de creștere acordată.
Beneficii și reguli pentru părinții în concediu de creștere a copilului
Este important să subliniem că există un plafon stabilit în această situație, și anume, veniturile nu pot depăși un nivel net anual maxim de 6.570 lei, care în viitorul apropiat va crește la 10.512 lei. Ca rezultat, indemnizația va fi de 547,5 lei net lunar, iar pe termen viitor, va ajunge la 876 lei net pe lună.
Conform legilor în vigoare, posibilitatea de a primi un venit net salarial similar este valabilă doar pentru persoanele aflate în concediul de creștere a copilului care lucrează sub un contract de muncă cu normă parțială.
În aceste situații, dezavantajul constă în faptul că contribuțiile la pensii (CAS) și sănătate (CASS) trebuie plătite ca și cum ar fi pentru un salariu minim brut pe țară, și nu în funcție de salariul efectiv obținut în urma aplicării regimului de lucru cu normă parțială. Concret, în conformitate cu dispozițiile OUG 16/2022, CAS-ul și CASS-ul trebuie calculate în raport cu salariul minim brut pe țară, care în 2023 este de 3.000 de lei.
Reguli de suprataxare pentru lucrătorii cu normă parțială
Pentru persoanele fizice care lucrează cu normă parțială, nu se aplică regulile de suprataxare în următoarele situații:
– Sunt elevi sau studenți cu vârsta de până la 26 de ani și urmează o formă de școlarizare.
– Sunt ucenici conform legii și au vârsta de până la 18 ani.
– Sunt persoane cu dizabilități sau fac parte din alte categorii care prin lege au dreptul să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi.
– Sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția celor care primesc pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensii stabilite în alte sisteme neintegrate în sistemul public de pensii.
– Obțin venituri din salarii sau activități asimilate în aceeași lună în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, conform b1tv.ro.
