La sfârșit de an vine o veste bună pentru România. Țara noastră este din nou pe harta patrimoniului imaterial UNESCO.
După mărțișor și cămașa cu altiță, transhumanța a fost inclusă în patrimoniul imaterial UNESCO, în baza unui dosar depus de mai multe state europene.
Transhumanța a fost recunoscută
Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor de oi, a devenit parte a patrimoniului imaterial UNESCO.
Obiceiul ciobanilor din țara noastră este atestat oficial încă din anii 1400, iar acum este recunoscut și la nivel internațional.
În dosarul depus de autoritățile de la București, la Comisia UNESCO, au fost prezentate numeroase mărturii ale ciobanilor, dar și ale specialiștilor care au studiat și documentat călătoriile pe care aceștia le fac cu turmele de oi.
În fiecare an, primăvara și toamna, mii de animale sunt conduse de grupuri de păstori împreună cu câinii și caii lor, de-a lungul traseelor clare între două regiuni geografice și climatice, de la răsărit până la apus.
Calea familiilor
În multe cazuri, și familiile păstorilor călătoresc alături de animale. România este singura țară carpatică participantă la acest dosar, alături de alte nouă țări și aduce, astfel, la cunoștința întregii comunități internaționale valoarea de moștenire culturală și naturală a Carpaților Românești, spațiul în care omul a trăit mereu în armonie cu natura.
Sunt mai multe trasee de transhumanță recunoscute în România ca patrimoniu cultural, printre care Muscel, Bran-Moieciu, Mărginimea Sibiului, Săcele-Brașov, Vrancea sau depresiunea Petroșani.
Cu această nouă înscriere, România are 10 elemente în lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Ritualul călușului, doina, tehnici de prelucrare a ceramicii de la Horezu, mărțișorul, arta cămășii cu altiță sau tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova sunt câteva dintre tradițiile pe care românii le-au practicat din cele mai vechi timpuri, ca formă de păstrare a identității sociale, a coeziunii sau solidarității între comunități.
Creația populară românească este astăzi motiv de mândrie pentru mulți dintre românii plecați peste granițe, iar tradițiile românești sunt purtate peste mări și țări ca un fir nevăzut care îi leagă permanent de țara-mamă.
