Mirel Curea și Octavian Hoandră au fost invitații podcastului „Hai România” de pe canalul de YouTube, unde au discutat despre perioada comunismului, dar și nostalgia acelor vremuri.
Cei doi au dezbătut pe larg acest subiect aducând exemple exacte.
„Amintirile acestea îți fac numai rău. Te întărâtă. Nostalgia e bucata aia de viață pe care ai trăit-o, de care îți aduci aminte cu plăcere. Nicicum nu e bine. Nici așa nu e bine să te muți în trecut și să trăiești în nostalgii și nici să trăiești în ziua de azi nu e bine”, a transmis Octavian Hoandră în timpul podcastului.
Câți trăiesc în amintiri?
Mirel Curea l-a adus în discuție și pe Arsenie Papacioc care vorbea despre cele 6 ispite, la care o adăuga și pe cea de-a șaptea: amintirea.
„Amintirea te trage în urmă și ajungi să trăiești în amintiri. Omul își idealizează amintirile, le compară cu prezentul. În prezent ai parte de greutăți, de necazuri, de eforturi. Atunci când compari clipa prezentă cu trecutul idealizat câștigă trecutul idealizat”, a transmis jurnalistul.
Octavian Hoandră a spus că ține un jurnal în care își pune ideile, care este „o fugă de nostalgie”. Acesta este de părere că fiecare persoană fuge de real, în special când ceea ce trăiesc nu este pe placul lor.
„Cu fuga asta că nu ajungem nicăieri că tot fugim, tot fugim până la un moment dat când faci vreo 50 de ani și zici, băi frate, acum orice fugă nu are decât un singur sens. Să vedem ce mai e pe aici, să ne îngrijim, să lăsăm un bănuț de înmormântare, să mai arănjăm ce am făcut, să mai dăm un telefon. Eu cred că fiecare zi ar trebui cumva să ne aducem momentul ăsta, mai ales după o anumită vârstă”, a transmis Octavian Hoandră în timpul podcastului.
Școala de pe vremuri, o problemă reală
Mirea Curea a vorbit și despre momentul în care i-a venit ideea despre podcastul de astăzi. Acesta a spus că a fost enervat de clișeul din zilele noastre: „ce proști sunt copii în ziua de astăzi, și ce școală exista pe vremuri”.
„Cine vrea să vadă ce școală adevărată făceam noi pe vremuri noi, la modul general, domnule să intre pe Facebook și să citească postări sau comentarii, mai ales comentarii ale unor cetățeni și cetățence din generațiile noastre. Ăștia care au apucat școala înainte de 89”, a declarat Mirea Curea.
Acesta a spus că există mari greșeli în ceea ce privește limba română la cei ce au 40-50 de ani.
„Înainte de ‘89 și după ‘89 nu-ți dădea nimeni peste mână. Cine voia să învețe carte învăța. Cine voia să citească literatură, citea literatură. Îmi aduc aminte de bietul tata, Dumnezeu să-l ierte, m-a învățat și am zis, băi, nu există carte, s-o citești să nu întâlnești un cuvânt nou. Vezi că ai casa plină de dicționare și enciclopedii, cuvintele noi le cauți și ți le scoți într-un vocabular. Și tata era militar, mă controla la vocabular și dacă vedea că am citit câteva cărți și niciun cuvânt nou pe acolo, mă alegeam și câte o smetie peste ochi”, a spus Mirea Curea.
Mirel Curea și Octavian Hoandră vorbesc despre traiul în comunism
Românii sunt nostalgici și sunt de părere că se trăia mai bine în vremea lui Ceaușescu. Totuși, Curea a spus că este rușinat de faptul că a trăit acele vremuri.
„Eu am nostalgia unor valori pierdute. Când treceam pe stradă, salutam și oamenii necunoscuți. Erau niște chestii care să lucreze și care îți dau încrederea că ești în siguranță pe strada ta, în casa ta. Era greu, era în nasol, dar erau niște lucruri pe care cu tinerețea noastră, le mestecam altfel și le și trăiam”, a continuat Octavian Hoandră.
Acesta a spus că el a trăia bine, avea tot ce era necesar. „Majoritatea din cei pe care îi știu toți aveau lăzile pline. Sigur că erau și oameni necăjiți. Lumea în care noi trăiam se trăia bine. Tata, fiind fost deținut politic, noi a trebuit să dăm un porc pe an de 250 de kilograme pe an. Tata era și dascăl și acasă lucra tâmplărie. Mama era angajată la Firul Roșu, la fabrica de ață. Dar tata aducea bani mulți”, a spus Hoandră.
Mirel Curea a spus că în București se trăia mai prost. Salariile părinților erau civilizate în acele momente. Jurnalistul a spus că stătea foarte mult la cozi
„Îmi aduc aminte că mama punea ceasul să sune la 3 dimineața ca până la 5 dimineața să poată găti că erau ceva gaze. Sâmbăta și duminica, noi aveam program în Piața Amzei, așteptând să se bage carne”, a subliniat Curea. Acesta a spus că în provincia se mai găseau lucruri mai multe decât în Capitală.
Hoandră a spus că marea problemă era faptul că în comunism nu exista nicio perspectivă, iar singurul lucru care l-a salvat a fost cititul: „Trăiam citind”.
Înregistrarea integrală a ediției de joi, 11 iulie, a pocastului HAI România poate fi vizionată aici.
