Alexander Schallenberg, ministrul austriac de Externe, a declarat recent că aliații Ucrainei nu trebuie să exagereze cu sancțiunile aplicate Rusiei. Poziția exprimată subminează securitatea UE, blocând inițiative importante pentru securitatrea europeană.
Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg a argumentat că Europa mai are nevoie de Moscova. Mesajul, cu trimitere clară către decidenții de la Bruxelles, vizează și partizanii Ucrainei de la Washington.
„Austria nu livrează nici acum ajutor militar Ucrainei, ascunzându-se în spatele așa-zisei neutralități”, explică experta în securitate europeană Iulia Joja. Potrivit acesteia Austria este un „non-contributor” la securitatea UE. „Ba chiar are rol distructiv asupra securității europene. Cred că Austria, ca și Ungaria, trebuie ingnorate cât mai mult posibil. Problema este că ambele țări fac notă discordantă și uneori blochează inițiative foarte importante pentru securitatea europeană, fie că vorbim de Ucraina sau de aderarea României la Schengen”, afirmă experta în securitate europeană.
Karl Nehammer își menține vetoul
Declarațiile diplomației austriece stârnesc animozități în rândul aliaților Ucrainei. Austria pare să-și fi asumat conștient această poziție. Cancelarul Karl Nehammer și-a reafirmat poziția intransigentă vizavi de aderare României la spațiul Schengen. „ Veto-ul Austriei la Schengen rămâne în vigoare până când situația se va schimba substanțial“, a declarat Karl Nehammer. Cancelarul austriac a supralicitat, declarând că susținut că „atâta timp cât spațiul Schengen nu funcționează”, acesta nu poate fi extins în continuare.
Declarația survine la scurt timp după ce Johannes Hahn, , comisarul european pentru Buget și Resurse Umane Johannes Hahn și coleg de partid al cancelarului Karl Nehammer, s-a declarat nemulțumit de vetoul Austriei. Hand și-a exprimat încrederea că România are șanse de adera la Schengen „într-un viitor relativ previzibil“.
Când vor ajunge ajutoarele militare în Ucraina
La Forumul economic mondial de la Davos Ucraina a cerut, în continuare, ajutor militar din partea Occidentului. Ca răspuns la aceaste solicitări tot mai insistente, reprezentanții statelor UE, dar și ai altor țări au anunțat pregătirea unor noi pachte militare „unele mai ample decât altele și din regiune, și din partea SUA, Canada, Marea Britanie etc. Nu avem încă concluziile finale ale acestor pachete, nu știm dacă vor include faimoasele tancuri Leopard din Germania, dar știm deja că aceste ajutoare vor fi substanțiale”, a subliniat Iulia Joja, care mai precizat că, în prezent , nu se știe „Cât de repede și cât de mult ajutor militar se poate livra pentru ca Ucraina să se poată apăra în continuare. Cu cât se ezită mai mult, cu atât se pierd mai multe vieți ucrainene”.
De ce ezită Germania să trimită tancuri Leopard
Expertul în securitate europeană a mai precizat că, până la acest moment, Berlinul încă nu a luat o decizie definitivă în ceea ce privește expedierea tancujrilor Leopard 2.
„Nu știm cu certitudine de ce. Știm că din coaliția de trei partide aflate la guvernare, reprezentantul Partidului verzilor spune că este de acord cu livrarea de tancuri. Celelalte două partide din coaliție, și în special SPD – din care fac parte ministrul Apărării, Boris Pistorius, și cancelarul Olaf Scholz – par să fie cele care evită luarea unei decizii”, a precizat Iulia Joja.
Unul din motivele invocate de ea este că Germania nu vrea să fie singurul aliat care trimite tancuri ucrainenilor. „Ei ignoră faptul că Marea Britanie deja trimite tancuri. Avem această problemă cu Germania, sau mai exact cu acest partid SPD, ai cărui reprezentanți ezită foarte mult și nu par foarte hotărâți în ceea ce privește ajutoul pentru Ucraina și, în orice caz, nu sunt doritori să-și asume rol de lidership la care se așteaptă ceilalți aliați”, a mai declarat expertul militar citat de Adevărul.