Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, a vorbit despre cele mai importante realizări ale primului său an de mandat, într-un interviu acordat în exclusivitate Revistei Capital, dar și despre subiecte și platforme esențiale pentru viitorul digital al țării noastre: cloud-ul guvernamental, ghișeul.ro, securitatea cibernetică, etc.
„Viitorul digital al României a fost, este și va rămâne un subiect important pe masa dezbaterilor din spațiul public. Asta pentru că de transformarea digitală a administrației publice depinde bunul mers al dezvoltării noastre economice, în primul rând. Tocmai pentru că noi, reprezentanții acestor instituții care joacă un rol cheie în implementarea acestei schimbări, ne-am asumat acest proces, vrem ca el să fie unul lin și transparent pentru cetățean și pentru instituțiile partenere, care sunt puse acum – iată – în fața unor proceduri diferite, procese de transfer a datelor”, ne explică Dragoș-Cristian Vlad.
Rolul instituției pe care o conduce a crescut exponențial în 2022, ne transmite președintele Autorității pentru Digitalizarea României, datorită unor acte normative adoptate: „legea privind folosirea Open Data în administrația publică, care se referă la date disponibile în mod gratuit publicului larg spre a fi folosite și republicate după necesități, fără restricții cu privire la drepturile de autor, patente sau alte mecanisme de control; Legea Interoperabilității, care are ca obiectiv dezvoltarea arhitecturii integrate infrastructurii serviciilor digitale și schimbul automat de date între sistemele informatice ale administrației; suita de acte normative care vizează construirea și operaționalizarea cloudului guvernamental”, ne prezintă Dragoș-Cristian Vlad. Instituția pe care o conduce se implică în realizarea actelor normative de acest tip, obiectivul principal fiind adoptarea lor în timp util, pentru a putea facilita transformarea digitală a României. Rolul principal al ADR este de a fi „liantul între toate instituțiile implicate și mediul privat” în cadrul acestei transformări.
O Românie digitalizată este una prosperă
„Cea mai mare provocare a digitalizării administrației publice o reprezintă dialogul constant cu toți actorii relevanți – fără niciun dubiu și fără nicio ezitare. Mi-am asumat această postură de facilitator de la preluarea mandatului. Nu este o poziție confortabilă, însă este necesară, având în vedere livrabilele de care România are nevoie – rezultate care pot fi obținute doar printr-o colaborare extinsă, reală și deschisă cu toți stakeholderii din sectorul public, din mediul privat și din cel asociativ. Am observat că transformarea digitală a administrației este o formulă tot mai des folosită. Pentru noi, la ADR, este chiar misiunea noastră. Transformarea digitală va genera beneficii economice şi sociale durabile, prin construirea infrastructurii IT necesare statului român, ȋn primul rând. ADR are obligația și capacitatea de a analiza problemele sistemice de la nivelul aparatului guvernamental, de a identifica soluțiile optime și de a duce la bun sfârșit proiectele prin care soluțiile sunt implementate. Obiectivul nostru strategic este de a crea un context propice inovației, progresului economic și social, care să dezvolte competențe-cheie și valoare adăugată prin instrumente și tehnologii digitale. Doar guvernarea bazată pe date are capacitatea de a crea un ecosistem al încrederii, care încurajează în mod real inovația și dezvoltarea economică”, a declarat Dragoș-Cristian Vlad.
Dialogul este cheia succesului
Președintele ADR este de părere că dialogul este soluția pentru a rezolva problemele ce caracterizează amplul proces al digitalizării instituțiilor din România. Beneficiile digitalizării ar urma să fie folosite atât de către funcționarii publici, dar și de cetățenii de rând. „Impactul, miza uriașă și schimbarea radicală a cutumelor, toate vin la pachet cu acest proiect. Și sigur că toate sunt motive de îngrijorare, de nelămurire. E firesc să existe reticență, la fel de firesc cum este să existe întrebări din partea tuturor celor implicați. Dar, din fericire există soluții: dialogul constructiv. Așa că datoria mea și a echipei mele este să menținem acest dialog. Iar rezultatele nu întârzie să apară. De la începutul anului, de când am preluat mandatul ca președinte ADR, invitațiile s-au multiplicat exponențial – o dovadă clară a importanței pe care digitalizarea o are pentru funcționarii și demnitarii statului român. După 10 luni la ADR, pot să vă asigur că oamenii din aparatul guvernamental sunt perfect conștienți de capacitatea extraordinară a tehnologiei de a le facilita obținerea unor rezultate mai bune în viața profesională, la fel cum cetățenii știu că tehnologia va putea îmbunătăți relația lor cu statul”, ne spune Dragoș-Cristian Vlad.
Cloud-ul guvernamental
Cloud-ul guvernamental este considerat a fi cel mai important proiect din tot demersul de digitalizare a României. Toate informațiile deținute de stat despre un cetățean vor putea fi accesate printr-un singur click de către orice instituție care va avea nevoie, la un moment dat, de anumite date. Cloud-ul ar duce la moartea dosarului cu șină și a multor altor cerințe enervante de care cetățenii români se lovesc atunci când ajung într-o instituție a statului: copiii după buletin, certificat de naștere, declarații de taxe și impozite, etc.
„Cloud-ul guvernamental va face statul român accesibil cetățenilor, la un click distanță. Nu mai avem timp de birocrație și procese repetitive într-o lume aflată în permanentă mișcare și schimbare, iar datoria noastră este să ducem în sfârșit România pe harta statelor digitalizate. Oamenii nu mai voi cozi, ghișee și documente dublate cerute de diverse instituții ale statului. Cetățeanul din România merită și faptic respectul cuvenit din partea conducătorilor săi. Iar prin acest proiecte, noi, ADR, ne vom asigura că îl primește”, ne explică președintele instituției. „Iar dacă ar fi să rezum în trei cuvinte ce primește cetățeanul modul în care viața cetățenilor va fi mai ușoară, acestea ar fi timp, respect și siguranță. Timp pentru lucrurile care contează, respect pentru contribuția adusă de fiecare dintre noi, plătitorii de taxe și impozite, siguranța datelor gestionate. Acum a venit timpul, trebuie să demonstrăm”, continuă el.
Cloud-ul guvernamental va conecta sistemele publice ale instituțiilor din România, va reduce birocrația și va oferi timp funcționarilor să „dezvolte și să creeze alte tipuri de procese pentru creșterea eficienței interacțiunilor cu cetățenii”, în timp ce costurile vor scade, deoarece „nu vom mai avea nevoie de mentenanță pentru echipamentele hardware și software”.
Conform legislației care vizează cloud-ul guvernamental, atribuțiile partenerilor responsabili de acest proiect sunt împărțite între mai mulți jucători, printre care Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații prin intermediul Centrului Național Cyberint. „Întreaga dimensiune a securității cibernetice aparține Cyberint, instituție cu experiență vastă în domeniu, alături de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC)”, ne spune Dragoș-Cristian Vlad. Acestea sunt cele mai capabile instituții care ar putea garanta siguranța datelor cu caracter personal ale românilor din viitorul cloud guvernamental. Până la urmă, riscul unui atac cibernetic trebuie să fie evaluat de cele mai capabile instituții din România, în contextul în care este clar că și țara noastră alături de infrastructura cloud-ului guvernamental vor fi ținte. Doar în luna septembrie diverse grupuri de hackeri au organizat atacuri asupra infrastructurii critice din Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, țări din regiune, iar anul acesta, de când a început războiul din Ucraina, România a fost ținta a zeci de mii de astfel de evenimente.
Ghișeul.ro, motor al digitalizării
Ghișeul.ro este un proiect coordonat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și susținut de către Asociația de Plăți Electronice din România. Platforma a crescut de la an la an și „înregistrează performanțe din ce în ce mai bune”, conform informațiilor comunicate de Dragoș-Cristian Vlad. „De exemplu, pe tot parcursul anului 2021, Ghișeul.ro a înregistrat tranzacții în valoare de 1 miliard de lei. În 2022, tranzacțiile au cumulat 1 miliard de lei încă din data de 27 mai. De asemenea, pentru că am vorbit de tranzacții, în 2021 au fost 2 milioane de plăți înregistrate până pe 30 decembrie. În acest an am depășit 2 milioane de tranzacții încă din 24 mai, iar la început de noiembrie înregistrăm peste 3,3 milioane de tranzacții. Anul acesta am lucrat pentru realizarea aplicației mobile. Ea va fi gata înainte de finalul anului și va fi disponibilă atât pentru sistemele de operare iOS, cât și pentru cele Android. Am analizat datele din platformă și am văzut cum cetățenii accesează plățile online din ce în ce mai mult de pe telefoanele mobile, deci am considerat că acest pas este necesar pentru platforma oficială de plăți a statului român. Ghișeul.ro are acum aproape 1,5 milioane de utilizatori, iar după lansarea aplicației sunt convins că acest număr va crește accelerat. Menirea Ghișeul.ro este să scape cetățeanul de griji, de aceea ne-am concentrat foarte mult pe User Experience în realizarea aplicației mobile”. Până la momentul la care este scris articolul, platforma ghișeul.ro a colectat peste 1,4 miliarde de lei în peste 3,3 milioane de tranzacții, o medie de 422 de lei per tranzacție.
Jumătate de miliard de euro pentru cloud-ul guvernamental
Autoritatea pentru Digitalizarea României este implicată în mai multe proiecte iar activitatea companiei s-a axat pe respectarea jaloanelor din PNRR. Activitatea ADR în ceea ce privește Componenta 7 – Transformarea digitală din PNRR, care are un buget de 1,8 miliarde de euro, urmărește trei jaloane: investiția 1 – implementarea infrastructurii de cloud guvernamental, investiție cu un buget estimat de circa 375 milioane de euro, investiția 2 – dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud, care este responsabilitatea exclusivă a ADR, care are un buget de 188 de milioane de euro și investiția 19 – scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, „jalon prin care ADR e parte din dezvoltarea digitală a IMM-urilor din România”, ne transmite președintele instituției.
