O veste proastă vine de la Budapesta. Guvernul lui Viktor Orban a declarat că Ungaria a intrat în stare de urgență energetică. De asemenea, s-a aprobat un plan cuprinzând șapte măsuri în planul energiei, care va intra în vigoare de la 1 august.
Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat că războiul prelungit din Ucraina, și sancțiunile impuse de Bruxelles Rusiei, au dus la o creștere dramatică a prețurilor energiei, provocând o criză energetică în Europa.
Gulyas a mai spus că, după cum se vede că stau lucrurile, Europa nu va avea suficient gaz pentru sezonul de toamnă și iarnă.
Plan de salvare
Planul de șapte măsuri cuprinde, printre altele, eliminarea plafonului prețurilor la utilități în cazul consumatorilor peste medie, interzicerea exporturilor de combustibili, inclusiv gaz, și majorarea producției de gaz de la 1,5 la 2 miliarde de metri cubi.
Este pentru prima data când Ungaria a recunoscut că s confruntă cu mai probleme energetice. Să nu uităm, acolos s-a încercat și o plafonare a prețului combustibililor aplicabilă numai mașinilor cu număr de înmatriculare în Ungaria.
Nici motorul Europei, Germania, nu stă bine
Germania – cea mai mare economie a Europei –este în cea de-a doua etapă din planul său de urgenţă în trei etape, după ce Rusia a încetinit aprovizionarea ţării, exacerbând îngrijorările legate de criza energetică.
În cadrul celei de-a doua etape a planului german de gaze de urgenţă, companiile de utilităţi pot transmite clienţilor creşterile de preţ.
„Dacă acest minus devine atât de mare încât nu îl mai pot duce, întreaga piaţă este în pericol de a se prăbuşi la un moment dat – deci un efect Lehman în sistemul energetic”, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck. Habeck se referea la firma de servicii financiare Lehman Brothers, care a depus faliment în 2008 pe fondul crizei creditelor ipotecare subprime – care s-a răspândit şi a provocat criza financiară globală.
Multe raționalizări
Germania a trecut la raționalizarea apei, reducerea luminozității stradale și închiderea piscinelor, pe măsură ce impactul crizei energetice începe să se extindă din industrie către birouri, case sau centre de relaxare, mai arată sursa citată. Importatorii de gaze și companiile de utilități se luptă pentru supraviețuire, în vreme ce facturile consumatorilor cresc puternic.
Există deja avertismente cu privire la periclitarea păcii sociale. Pe măsură ce războiul din Ucraina escaladează, oficialii se tem că situația se va înrăutăți.
Situație extremă
Lumea încă încearcă să gestioneze creșterea de neoprit a prețurilor la energie, de la benzină la gaze naturale și cărbune, iar unii specialiști se tem că acesta este doar începutul.
Spre deosebire de crizele amintite, criza energetică din prezent nu se mai limitează la petrol. „Acum avem o criză a petrolului, o criză a gazului și o criză a electricității în același timp”, a spus Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale a Energiei (AIE), într-un interviu pentru Der Spiegel.
„Această criză energetică este mult mai mare decât crizele petrolului ale anilor ’70 și ’80 și probabil că va dura mai mult”, a mai spus Birol.
Economia mondială a supraviețuit până acum creșterilor fără precedent ale prețurilor la energie, dar s-ar putea ajunge în curând la o situație în care scumpirile devin nesustenabile, din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei și a lipsei de combustibili fosili, în special, în Europa.
