Viktor Orban, premierul Ungariei, spune că sancțiunile impuse Rusiei „nu le-au reușit” europenilor, iar singura soluție pentru rezolvarea crizei energetice este renunțarea la acestea. Mai mult, el a susținut că cei care au de „câștigat” în contextul sancțiunilor sunt americanii, cât despre rușii, aceștia „cel puţin nu vor pierde”.
Viktor Orbán a declarat vineri, în cadrul emisiunii „Bună dimineața, Ungaria” de la Radio Kossuth, că sunt necesare o încetare a focului și negocieri de pace între Rusia și Ucraina. Atâta timp cât conflictul continuă, iar Occidentul reacționează cu sancțiuni, nici inflația și nici prețurile la energie nu vor scădea, potrivit șefului guvernului de la Budapesta, un armistițiu și negocieri de pace ar aduce un răgaz economic. Sancțiunile „nu le-au reușit” celor de la Bruxelles și, pentru că nu sunt însoțite de sugestii de scădere a prețurilor, în prezent ne confruntăm cu inflație, iar națiunea plătește un cost suplimentar pentru energie ca urmare a sancțiunilor.
Ridicarea sancțiunilor este soluția la criza energetică
Dificultatea constă în faptul că, deoarece Ungaria face parte din piața unică europeană, continuă să fie afectată de costurile ridicate ale energiei. Premierul a remarcat că Ungaria a fost imună la orice sancțiuni care ar fi avut un impact negativ asupra pieței energetice. Deși a indicat că trebuie luptat pentru mult mai mult, Viktor Orbán a declarat că renunțarea de către Uniunea Europeană la politica de sancțiuni ar fi răspunsul final la costurile ridicate ale energiei. Premierul a precizat că, deși unii oameni subliniază necesitatea de a pune capăt conflictului, alții, precum Ungaria, subliniază importanța unei încetări rapide a focului și a unor negocieri de pace.
„Noi suntem o naţiune de luptători pentru libertate”, astfel că suntem întrebaţi, deseori, „cum de un astfel de popor de luptători pentru libertate este acum de partea păcii”, a spus premierul maghiar.
Orban a explicat că țara sa știe ce este „brutalitatea ce poate fi asociată Armatei Sovietice” Ungaria nu are nevoie să fie informată despre cum este să te angajezi în luptă cu rușii, pentru că „noi ştim ce este brutalitatea şi ce este războiul”. Orbán a precizat că, în 1956, „noi nu am luptat pentru că am crezut că vom învinge Uniunea Sovietică”, ci „am pornit o revoluţie şi un război de independenţă pentru a forţa o încetare a focului şi negocieri de pace”. În cadrul unei discuții de pace, rușii doreau să ajungă la un acord cu Occidentul, astfel încât „să devenim și noi neutri, la fel ca Austria”.
Când vor înceta sancțiunile?
Viktor Orbán a afirmat că sunt din ce în ce mai multe voci care susțin că sunt necesare încetarea periodică a focului și negocierile de pace. Potrivit liderului guvernului de la Budapesta, există o nemulțumire tot mai mare în rândul națiunilor cu privire la sancțiuni, iar Ungaria nu mai este singura națiune care se întreabă: „Ce se întâmplă aici și în interesul cui este?”.
„Trebuie să punem această întrebare şi prietenilor noştri americani”: ce se întâmplă aici, cine are de câştigat în această chestiune, „pentru că noi, europenii, cu siguranţă pierdem”, în timp ce „voi veţi câştiga, iar ruşii cel puţin nu vor pierde”, a spus Orbán. Premierul a adăugat că totul este pus la punct în aşa fel încât „noi, europenii, nu putem decât să pierdem în această situaţie”, a spus Orban, potrivit sursei citate.
Conform legislației ungare, aruncarea în aer a gazoductului Nord Stream este o problemă gravă care constituie o infracțiune teroristă și, potrivit premierului ungar, „dacă vreun stat are ceva de-a face cu acest lucru, atunci vorbim despre un stat terorist”. Turkish Stream, care aprovizionează Ungaria, este ultima conductă de mare capacitate care transportă gazul rusesc către Europa dinspre sud; dacă aceasta va fi aruncată în aer sau va deveni inutilizabilă, Ungaria va considera acest lucru ca fiind o lovitură teroristă și va lua măsurile corespunzătoare, potrivit lui Viktor Orbán. Premierul a menționat, de asemenea, solicitarea ca ministrul de finanțe și guvernatorul băncii centrale ungare să reducă inflația cu cel puțin jumătate până la sfârșitul anului viitor, potrivit Digi24.