Primele șase luni din acest an s-au încheiat cu un deficit de peste 60 de miliarde de lei. Ceea ce reprezintă 3,6% din Produsul Intern Brut. Estimările pentru finalul lui 2024 sunt de 6,9% din Produsul Intern Brut, conform Comisiei Europene. Și chiar de peste 7%, după calculele Consiliului Fiscal.
Aflată deja în procedură de deficit excesiv declanșată de Bruxelles, țara noastră va avea la dispoziție, conform noilor reguli fiscale europene, șapte ani pentru a reveni la un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut. Scăderea acestui indicator treptat se va putea face doar pe baza unui program realist. Și, evident, prin respectarea lui – atrag atenția specialiștii.
Vin schimbări de regim fiscal
În cel mai recent raport „România – Zona Euro MONITOR”, realizat o echipă de experți din BNR coordonată de academicianul Daniel Dăianu, se arată că o creștere a veniturilor bugetare este absolut necesară. Și nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună. Se cer și schimbări în regimul fiscal. Se aude că o corecție bugetară pe o perioadă de peste patru ani are sens.
În esență, deficitul bugetar derivă din exces de cheltuieli. Totul, într-context în care în execuția bugetară sunt venituri nominale mai mari. Dar cheltuielile au crescut prea repede, se arată în raport. Presiunea pe bugetul public va crește dacă luăm în considerare și angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5% din Produsul Intern Brut.
Autorii analizei adaugă că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe partea de cheltuieli. Creșterea de venituri bugetare este absolut necesară și ea nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună. Ea reclamă și schimbări în regimul fiscal.
Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale este rezultatul inclusiv al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea. Dar și evitarea plăților de taxe și impozite. A favorizat practici ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, dar și plata de salarii la negru. Așa se punctează în raportul realizat de echipa BNR, coordonată de Daniel Dăianu.
