O analiză întocmită de Wall Street Journal indică faptul că ne vom confrunta în viitorul apropiat cu o nouă criză bancară mondială care, se pare că nu va semăna deloc cu ceea ce am trăit în 2008-2009. „Dezastrul vine încet și tăcut fără ca nimeni să-l observe”, se arată în cercetarea efectuată de sursa amintită.
Crizele economice din ultimele decenii s-au produs subit și violent. În genera, recesiunile se învârt în jurul a câtorva companii, bănci sau țări care ating punctul culminant în timpul unui weekend, chiar înaintea deschiderilor piețelor asiatice.
Criza va veni brusc și fără prea multe avertismente
Spre deosebire de criza din 2008 când recesiunea a venit lent fără prea multe semne evidente care să alerteze piețele și vectorii decizionali, următoarea recesiune ar fi total opusă. La începutul anilor 1980 Statele Unite au fost lovite de criza S&L (saving and loans), al cărei parcurs este similar cu ceea ce se întâmplă în momentul de față la nivel economic și financiar.
Altfel spus, Rezerva Federală a majorat brusc ratele dobânzilor pentru a stăvili inflația. Băncile și instituțiile financiare au fost blocate între obligațiunile care ajungeau la maturitate foarte târziu și ratele dobânzilor care creșteau continuu. Au fost afectate apetitul și capacitatea băncilor de a returna datoriile.
În doar 14 ani din 1908 și până în 1994, aproape 3.000 de instituții financiare și bancare, majoritatea mici, au dat faliment sau au fost salvate. Din 2008 și până în 2021, Rezerva Federală a menținut aproape de zero rata dobânzii. Băncile și-au majorat deținerile de obligațiuni guvernamentale și de obligațiuni ipotecare garantate de guvernul federal.
În 2022, valoarea de piață a obligațiunilor s-au prăbușit în momentul în care ratele au început să crească brusc. Silicon Valley Bank dar și alte bănci au înregistrat atunci pierderi semnificative. Amit Seru, profesor de finanțe la Universitatea Stanford a estimat de curând că 11% dintre băncile americane, aproximativ 500 au înregistrat pierderi mai mari pe activele proprii din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor decât a înregistrat SVB. În aceste condiții, în crizele anterioare, defaulturile au fost mai importante decât ratele dobânzilor.
Băncile nu vor mai acorda cu ușurință credite
Împrumuturile imobiliare comerciale au fost lovite de criză în 1980, motivul a fost atunci construirea excesivă dublat de prăbușirea tarifelor pentru petrol și gaze. Economiile emergente, printre care și Mexic au intrat în incapacitate de plată pentru împrumuturile de tio money-center acordate instituțiilor financiare. Timp de doi ani între 2007 și 2009, creditele ipotecare și instrumentele derivate au fost cele care au eșuat.
În privința creditelor perspectiva este ceva mai pozitivă, agenția de rating S&P Global Ratings estimează că 86% din titlurile de valoare ale băncilor sunt susținute de autoritățile federale în cel de-al treilea trimestru din 2022, față de 71% cât a fost în 2008.
Motivul este dat de răspunsul de politică fiscală și monetară la pandemie. Fed a inițiat achizițiile de obligațiuni, în timp ce Trezoreria a livrat ajutoare financiare în conturile bancare ale gospodăriilor. Prin urmare, raportul dintre împrumuturile bancare și depozite a ajuns la 60%, în septembrie 2021, fiind de altfel și minimul ultimilor 50 de ani.
Acest lucru nu a contat la momentul la care ratele dobânzilor au fost aproape de zeri, iar clienții nu erau nevoiți să găsească alte soluții cu randament mai ridicat. Însă, când Fed a majorat ratele la 4% anul trecut, clienții care economiseau au început să se miște: depozitele au scăzut în ultimul an.
Moodys a scăzut calificativul de rating al sistemului bancar din Statele Unite, a avertizat că depozitele nu se află într-o zonă sigură. Mai puțin în situația în care asigurarea federală este extinsă pentru toate depozitele, modificările indică faptul că băncile mici și mijlocii ar putea avea de înfruntat mai multă presiune asupra depozitelor fapt ce le-ar limita puterea de creditare, potrivit wsj.com.
