Căderea băncii americane Silicon Valley Bank şi preluarea forțată a celei elveţiene, Credit Suisse, generează temeri legate de o eventuală extindere a efectului de domino, care ar putea afecta întregul sector financiar internaţional. Mai ales că măsurile luate de Bănca Centrală Europeană nu sunt pe placul tuturor băncilor centrale.
Criza de la Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană, și preluarea ei în regim de urgenţă de către rivala UBS, precum şi dificultăţile întâmpinate de unele bănci americane după prăbușirea Silicon Valley Bank au alimentat îngrijorările cu privire la băncile din zona euro.
În eventualitatea falimentului unei bănci din Uniunea Europeană, acţionarii şi ceilalţi creditori vor trebui să suporte o parte din pierderi. Printre aceștia se numără și deţinătorii de obligaţiuni subordonate, aşa-numitul capital AT1. În cazul Credit Suisse, posesorii de AT1 pierd toţii banii investiţi, odată cu preluarea băncii de către UBS. Iar numai pentru obligaţiunile AT1, pierderile se ridică la 16 miliarde de franci (16 miliarde de euro). Deţinătorii de acţiuni Credit Suisse vor trebui să renunţe la o mare parte din banii lor investiţi, dar în schimb vor primi acţiuni UBS.
BCE dă asigurări că totul va fi bine
Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), susține că problemele de la Credit Suisse nu se vor repercuta asupra sistemului financiar din zona euro.
Lagarde a dat asigurări că sectorul bancar european este rezistent, că are resurse solide de capital și că BCE poate să susţină sistemul financiar cu lichidităţi, dacă va fi nevoie.
Săptămâna trecută, BCE a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte, în pofida turbulenţelor. Lagarde a subliniat că, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine din acest moment, banca centrală nu dorește să facă promisiuni cu privire la viitor.
Italia critică politica BCE, Franța – o elogiază
În Europa însă nu toți sunt politicienii şi oficialii băncilor centrale de acord cu afirmațiile și politica lui Lagarde în materie de politică monetară a BCE.
Giancarlo Giorgetti, ministrul italian al Economiei, a spus luni că în opinia sa impactul crizei asupra sistemului bancar italian va fi unul „nesemnificativ”. Decizia BCE de a majora dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază nu este însă pe placul guvernului italian. „BCE nu se îndreaptă în direcţia corectă”, a spus Antonio Tajani, ministrul italian de Externe.
Francezii cred că băncile europene sunt într-o situaţie „extrem de solidă”. Iar Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franţei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE. Consideră că decizia BCE de a majora dobânda de bază cu o jumătate de punct procentual, este un mesaj „puternic” de încredere în strategia sa de luptă cu inflaţia.
Germania adoptă o poziție neutră
Cancelarul german Olaf Scholz a salutat „acţiunile decisive adoptate de autorităţile elveţiene”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului. Potrivit acestui, „sistemul bancar german este bine poziţionat”.
Totuși, preşedintelei Băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), Joachim Nagel, a declarat recent într-un interviu pentru Financial Times, că dobânzile BCE se apropie de un nivel restrictiv la care încep să încetinească activitatea economică.
Nagel a subliniat că BCE trebuie să reziste celor care cer o diminuare prematură a dobânzilor, altfel există riscul ca inflaţia ridicată să crească din nou, a declarat guvernatorul Băncii centrale a Germaniei, conform Agerpres.
